Liderii USR amenință pe față Curtea Constituțională înainte de decizia de mâine, când judecătorii urmează să tranșeze constituționalitatea legilor pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. Președintele partidului, Dominic Fritz, și ministrul Economiei, Radu Miruță, declară nici mai mult, nici mai puțin că judecătorii CCR sunt numiți de președintele României, de Camera Deputaților și de Senat, ultimele propuneri fiind făcute de PSD și votate inclusiv de cei de la USR. Motiv pentru care se așteaptă ca judecătorii să dea dreptate juridică Guvernului și nu Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul care vizează obiecția de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților.
Este cel mai evident act de presiune politică făcut la adresa Curții Constituționale, după atacurile la adresa CCR venite din partea actualei opoziții și a susținătorilor lui Călin Georgescu din primăvara acestui an. Aceste afirmații ale liderilor USR au determinat un fost și un actual membru al CSM să reacționeze virulent, acuzându-i pe cei de la putere că încalcă toate principiile democrației și ale statului de drept. Miza este, însă, una uriașă. Se vorbește că, dacă legea pică la CCR, pică și Guvernul condus de Ilie Bolojan. Iar, pe surse, se vehiculează informația că, la Palatul Cotroceni, a avut deja loc o întâlnire de taină pentru a se stabili posibilul înlocuitor al lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Conducerea USR dă semne de stres maxim, în perspectiva analizei de mâine de la Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea legilor care compun pachetul al doilea al austerității, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. Tensiunea pare să fie atât de mare, încât liderul USR, Dominic Fritz, și unul dintre miniștrii progresiști, Radu Miruță, le cer pe față judecătorilor CCR să exprime o opinie profesională în acord cu Guvernul, deoarece ei au ajuns în funcțiile respective prin votul actualei majorități parlamentare.
Astfel, liderul USR, Dominic Fritz, a declarat că „eu cred că judecătorii de la Curtea Constituțională au ajuns acolo printr-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis, nu este un secret, PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat și noi am votat acești candidați. Dacă acești judecători care au primit recent încrederea colegilor acuma consideră că ce face acest guvern nu este constituțional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat, dacă există o îndoială așa de mare despre baza constituțională pe care acest guvern ia decizii”.
La rândul său, ministrul Economiei, Radu Miruță, de la USR, a declarat, într-o emisiune televizată, că „acest guvern a analizat foarte atent dacă pentru conținutul acestui pachet 2 (al austerității – n.red.) există susținere juridică sau nu. În interpretarea Guvernului, aceste pachete din pachetul 2, respectiv minipachetele sunt constituționale. Pe de altă parte, judecătorii Curții Constituționale sunt și ei rezultatul unor decizii politice în România. Modul în care este compusă această instituție ține de propunerile președintelui, ale Camerei Deputaților și ale Senatului. Logic ar fi ca deciziile Guvernului să fie convergente cu cele ale Curții Constituționale în privința pachetului 2 și a minipachetelor subsecvente”.
Fost judecător: Politicienii văd CCR ca o anexă a guvernării
Miruță a mai adăugat că „România se află într-o situație economică și financiară destul de dificilă. De aceea, întrebarea, dincolo de Curtea Constituțională, este care este soluția? Nu sunt suficienți bani și, în unele situații, nu sunt bani nici pentru ziua de mâine. Din acest motiv, Guvernul a venit cu aceste propuneri. Nu este la îndemâna niciunui guvern și nici a vreunui partid politic să adopte asemenea măsuri economice. Însă nu există alternativă. România are aceeași Constituție, iar asupra conținutului se apleacă cu seriozitate atât juriștii responsabili, cât și Guvernul, înainte de a propune aceste modificări, au validat cu specialiști din domeniu că acestea sunt constituționale”.
Aceste declarații au făcut, încă o dată, ca specialiștii în drept constituțional să-și pună mâinile pe cap. Adrian Toni Neacșu, avocat, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a precizat că „după declarațiile scandaloase ale lui Dominic Fritz, din care rezultă că cei trei judecători noi numiți politic la Curtea Constituțională trebuie să fie recunoscători partidelor și președintelui care i-au numit. Ziua de mâine, 24 septembrie, poate fi rezumată simplu: sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe pensiile magistraților, constituțional, nu are cum să fie respinsă și, în același timp, politic, nu are cum să fie admisă. Curtea Constituțională va da proba independenței sale”.
În opinia fostului judecător, „unii reprezentanți ai Guvernului consideră Curtea Constituțională un fel de anexă a puterii, responsabilă nu cu apărarea Constituției, ci cu punerea în aplicare a politicilor guvernamentale. CCR nu este, în concepția lor, pe care nu se feresc să și-o expună public, garantul supremației Constituției, ceea ce înseamnă că analizează independent orice decizie politică, economică sau legislativă exclusiv din perspectiva supunerii ei rigorilor juridico-constituționale, ci doar o instituție formată din 9 funcționari numiți politic, al căror scop comun este să se asigure că deciziile luate de partidele care i-au numit intră în vigoare și produc efecte. Cum arată chiar ministrul USR Radu Miruță, scopul nu e ca proiectele legislative să fie constituționale, ci doar să existe susținere juridică pentru ele la Curtea Constituțională, ceea ce este garantat de faptul că judecătorii sunt de aceeași parte politică cu echipa guvernamentală. (…) Sinistră viziune privind independența politică a judecătorilor CCR”.
Membru CSM: Se pune sub semnul întrebării statul de drept
Afirmațiile celor doi USR-iști l-au determinat chiar și pe judecătorul Alin Vasile Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și membru al Secției pentru Judecători de la CSM, să reacționeze virulent. Într-o postare de pe contul său de socializare, intitulată “«Ciocu’ mic, că acum noi suntem la putere» - o nouă lecție de democrație originală”, acesta scrie că „declarațiile recente prin care liderii unui partid din coaliția de guvernare atrag public atenția judecătorilor CCR, reamintindu-le că au fost numiți de actuala majoritate, reprezintă o presiune directă și inadmisibilă asupra Curții. Astfel de afirmații, lansate cu doar câteva zile înainte ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe asupra unei legi promovate de Coaliție – lege marcată de vădite vicii de neconstituționalitate – pun sub semnul întrebării respectul pentru independența justiției și pentru principiile statului de drept”.
Magistratul este de părere că „faptul că un lider al unui partid politic care are ca standard promovarea democrației consideră că votul acordat la numirea a doi judecători CCR înseamnă «avem doi judecători la CCR» poate fi de înțeles. Democrația și principiile statului de drept sunt chestiuni complexe și pot fi dificil de înțeles pentru unii. Așadar, să crezi, ca lider politic, că judecătorii CCR trebuie să știe că au fost numiți acolo pentru a servi intereselor partidelor care i-au votat poate fi de înțeles. Ceea ce este însă cu adevărat îngrijorător este dorința de a transmite public acest mesaj. Acesta spune că nu mai există limite, că nici măcar nu ne mai chinuim să păstrăm niște aparențe, să mimăm democrația. Pare că încercăm din răsputeri să dovedim că retrogradarea democrației din România, în 2024, de la democrație defectuoasă la regim hibrid a fost nedreaptă. Ne dorim să arătăm că noi putem mai mult de atât, că trebuie să fim retrogradați până jos de tot, la regim autoritar”.
Mâine, trebuie soluționate 9 dosare care vizează legile asumate de Cabinetul Ilie Bolojan
Disperarea celor de la USR pare să fie legală de posibila demisie a lui Ilie Bolojan de la șefia Guvernului, în caz că pachetul 2 pică la CCR. Mâine, ședința de Plen a Curții Constituționale are în lucru nu mai puțin de nouă dosare care vizează aceste legi.
Primul dosar are numărul 4008A/2025 și vizează excepția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Al doilea dosar, cu numărul 3027A/2025, se referă la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, formulată de senatori aparținând grupului parlamentar al AUR. Al treilea dosar, cu numărul 4030A/2025, vizează obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, formulată de senatori aparținând grupului parlamentar al AUR. O altă sesizare care vizează aceeași lege face obiectul dosarului nr, 4055A/2025, obiecția de neconstituționalitate fiind formulată de către deputați aparținând grupurilor parlamentare ale AUR, SOS România și POT. Aceleași grupuri parlamentare din Camera Deputaților au formulat și o obiecție privind neconstituționalitatea Legii privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, aceasta făcând obiectul dosarului CCR nr. 4058A/2025.
Al șaselea dosar, cu numărul 4029A/2024, constituie obiecția de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, formulată de senatori aparținând grupului parlamentar al AUR. Aceeași obiecție mai face obiectul dosarului nr. 4057A/2025 și este formulată de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale AUR, SOS România și POT.
De asemenea, tot mâine, Curtea Constituțională trebuie să soluționeze și dosarul nr. 4028A/2025, reprezentând obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea OUG nr. 109.2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, formulată de senatori aparținând grupului parlamentar al AUR. Aceeași obiecție face și obiectul ultimului dosar aflat pe rol, având numărul 4056A/2025, la sesizarea deputaților aparținând grupurilor parlamentare ale AUR, SOS România și POT.
Punctul cel mai fierbinte, pensiile judecătorilor
Toate aceste legi atacate la CCR au fost asumate de către Guvernul Bolojan, prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, însă cel mai mult sperie primul dosar, privind pensiile magistraților, întrucât sesizarea la CCR a fost făcută chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție. La data de 4 septembrie 2025, instanța supremă, în ședința Secțiilor Unite, a decis, cu unanimitatea voturilor judecătorilor prezenți, sesizarea Curții Constituționale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arată într-un comunicat remis de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Conform sesizării înaintate CCR, „legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legislative, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative – cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii -, nesocotirea prevederilor constituționale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroaselor decizii anterioare ale Curții Constituționale, cât și a normelor de tehnică legislativă”.
Înalta Curte arată că „reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat”.
Se ia în calcul plecarea premierului. Întâlnire de taină la Cotroceni
Surse politice afirmă că liderii Coaliției de guvernare sunt extrem de tensionați în așteptarea deciziilor Curții Constituționale, în special a deciziei care privește legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Asta, după ce mai mulți lideri ai partidelor de la putere, inclusiv premierul Ilie Bolojan, au afirmat public că actualul Guvern nu mai poate merge mai departe dacă această lege nu trece de Curtea Constituțională.
Aceleași surse afirmă că, săptămâna trecută, președintele a convocat liderii politici, în taină, la Palatul Cotroceni, unde s-ar fi discutat scenariul potrivit căruia Ilie Bolojan ar putea fi forțat să demisioneze, odată ce legea va fi invalidată de către CCR. Acest scenariu este confirmat ca fiind foarte posibil de către mai mulți lideri de la PSD, printre care Lia Olguța Vasilescu, Mihai Tudose sau Daniel Zamfir, care nu văd o nenorocire dacă Ilie Bolojan va fi înlocuit în funcția de premier de către un alt reprezentant al PNL. Oficial, însă, conducerea PSD respinge ca funcția de prim-ministru să fie preluată de către social-democrați înainte de luna ianuarie a anului 2027, așa cum s-a stabilit în protocolul de constituire a Coaliției.
De cealaltă parte, PNL, prin vocea președintelui Senatului, Mircea Abrudean, arată că, și dacă Bolojan ar pleca, actuala Coaliție are majoritatea să rămână la putere, dar speră ca această demisie să nu se producă.
Dacă actualul guvern ar pleca, odată cu demisia lui Ilie Bolojan, nu există nicio alternativă decât formarea unui nou guvern alcătuit din aceleași partide, mai mult sau mai puțin. Practic, se poate forma o majoritate parlamentară lejeră chiar și fără cei de la USR. PSD, împreună cu PNL, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților numără, în acest moment, 253 de parlamentari. Majoritatea minimă necesară este de 233 de parlamentari.
Au fost vehiculate chiar și două nume din interiorul PNL care să-l înlocuiască pe Ilie Bolojan, până în ianuarie 2027. Este vorba despre Cătălin Predoiu și despre Alexandru Nazare.