Pandemia a perturbat campaniile de imunizare a copiilor din întreaga lume și, în ciuda faptului că ratele de vaccinare au mai crescut în unele țări în anul 2022, progresele au stagnat în 2023.
Țările cu venituri mici și cele afectate de conflicte, în special, sunt lăsate în urmă, potrivit noilor date publicate de OMS și UNICEF, care cuprind statisticile privind imunizarea în 195 de țări.
Raportul cu cele mai recente estimări privind acoperirea națională a imunizării (WUENIC) oferă cel mai mare și mai cuprinzător set de date din lume privind tendințele de imunizare pentru vaccinările împotriva a 14 boli, transmite OMS, subliniind necesitatea unor eforturi continue de recuperare și consolidare a sistemului de vaccinare.
„Ultimele tendinţe demonstrează că multe ţări continuă să neglijeze prea mulţi copii”, a spus Catherine Russell, directorul executiv al UNICEF, într-o declarație comună, adăugând că guvernele și liderii locali trebuie să investească în asistența medicală primară și în lucrătorii comunitari „pentru a se asigura că fiecare copil este vaccinat și că asistența medicală generală este consolidată”.
Peste 50% dintre copiii nevaccinați trăiesc în țări afectate de conflicte
Concret, raportul celor două agenții ale ONU arată că numărul de copii care au primit trei doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive (DTP) în 2023 - care este un indicator-cheie pentru acoperirea vaccinală globală, potrivit OMS - a fost de 84% (108 milioane de copii). Acest procent nu s-a schimbat din 2022, ceea ce înseamnă că progresul modest observat în acel an, după scăderea bruscă din cauza crizei COVID-19, „a stagnat”, subliniază agenţiile ONU. Înainte de pandemie, această rată era de 86% (2019).
„Acoperirea vaccinală la nivel mondial nu şi-a revenit încă pe deplin după declinul istoric observat în timpul pandemiei”, subliniază dr. Katherine O’Brien, directorul Departamentului de imunizare și vaccinuri al OMS
Pe de altă parte însă, numărul copiilor care nu au primit nici măcar o singură doză de vaccin DTP a crescut de la 13,9 milioane în 2022, la 14,5 milioane în 2023.
Pe lângă cei peste 14 milioane de copii cu „zero doze”, alți 6,5 milioane de copii au fost „sub-vaccinați”, adică nu au primit toate dozele recomandate.
„Mai mult de jumătate dintre copiii nevaccinați trăiesc în cele 31 de țări cu contexte fragile, afectate de conflicte și vulnerabile, unde copiii sunt deosebit de expuși la boli care pot fi prevenite, din cauza perturbărilor și a lipsei de acces la condiții de securitate și servicii de sănătate și nutriție”, se precizează în declarația comună a OMS și UNICEF.
„Acest lucru pune în pericol viața celor mai vulnerabili copii”, a spus dr. Katherine O’Brien, directorul Departamentului de imunizare și vaccinuri al OMS. Potrivit acesteia, micuților din aceste țări, pe lângă lipsa imunizării, „le lipsesc, de asemenea, securitatea, le lipsește nutriția, le lipsește asistența medicală și, ca urmare a acestor lucruri, este cel mai probabil să moară din cauza unei boli prevenibile prin vaccin, dacă se îmbolnăvesc”.
6,5 milioane de copii nu au primit cea de-a treia doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, care este necesară pentru a obține protecție împotriva acestor boli în perioada copilăriei și a copilăriei timpurii.
Vaccinarea scăzută provoacă deja epidemii de rujeolă
OMS şi UNICEF şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierea vaccinării împotriva rujeolei, o boală mortală și foarte infecțioasă, pe fondul unei explozii de epidemii în întreaga lume.
Datele publicate de cele două agenții arată că ratele de vaccinare împotriva rujeolei au stagnat, de asemenea, circa 35 de milioane de copii rămânând fără protecție sau fiind doar parțial protejați.
Practic, anul trecut, doar 83% dintre copiii din întreaga lume au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei, în timp ce numărul copiilor care au primit a doua doză a crescut foarte puțin față de anul precedent, ajungând la 74% dintre copii.
Aceste cifre sunt departe de acoperirea vaccinală necesară, de 95%, pentru a preveni apariția focarelor, pentru a preveni bolile și decesele ce ar putea fi evitate și pentru a atinge obiectivele de eliminare a rujeolei. Gradul scăzut de acoperire vaccinală a fost un factor major pentru focarele de rujeolă din ultimii ani.
„Focarele de rujeolă reprezintă semnalul de alarmă, expunând și exploatând lacunele în imunizare și lovindu-i, în primul rând, pe cei mai vulnerabili”, arată dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, care consideră că această problemă este rezolvabilă.
„Vaccinul împotriva rujeolei este ieftin și poate fi livrat chiar și în cele mai dificile locuri. OMS se angajează să colaboreze cu toți partenerii noștri pentru a sprijini țările să elimine aceste lacune și pentru a proteja cât mai repede posibil copiii cei mai expuși riscului”, spune Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS
103 țări - în care trăiesc aproximativ trei sferturi dintre copiii din lume - au fost afectate de epidemiile de rujeolă, în ultimii 5 ani. În schimb, 91 de țări cu o acoperire vaccinală solidă împotriva rujeolei nu s-au confruntat cu epidemii.
Crește imunizarea împotriva HPV
Raportul ONU evidențiază, de asemenea, că introducerea constantă de vaccinuri noi și mai puțin utilizate, inclusiv pentru papilomavirusul uman (HPV), meningită, pneumococ, poliomielită și rotavirus, continuă să mărească umbrela de protecție, în special în cele 57 de țări sprijinite de Gavi, Alianța pentru vaccinuri. De exemplu, ponderea adolescentelor din întreaga lume care au primit cel puțin o doză de vaccin HPV, care oferă protecție împotriva cancerului de col uterin, a crescut de la 20% (2022), la 27% (în 2023). Acest lucru se datorează, în parte, trecerii de la o schemă de vaccinare cu două doze la o singură doză.
În ciuda procentului semnificativ mai mare față de anul 2022, acoperirea cu vaccin HPV este cu mult sub obiectivul de 90%, necesar pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică. Practic, rata de vaccinare HPV ajunge doar la 56% dintre adolescente în țările cu venituri mari și la 23% în țările cu venituri mici și medii.
Deși s-a demonstrat și în practică, nu doar în studii, că vaccinul HPV reduce semnificativ riscul de cancer de col uterin, încă nu este accesibil pe scară largă în țări mari, precum China și India, care au o povară ridicată a bolii, potrivit raportului. Oficialii din domeniul sănătății încearcă acum să abordeze dezinformarea, care a crescut în timpul pandemiei.
În România, mai rău decât în zonele cu război
Datele referitoare la țara noastră arată că, în loc să crească sau măcar să stagneze, rata de vaccinare a copiiilor din România a fost în scădere
Astfel, estimările referitoare la România privind acoperirea cu prima doză de vaccin DTP (împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive) au scăzut cu șapte procente într-un singur an: de la 89% în 2022, la 82% în 2023 - cea mai mare scădere pentru DTP1 în regiune, avertizează UNICEF România.
Potrivit raportului, România a avut, totodată, și cel mai mare număr de copii nevaccinați nici măcar cu prima doză de DTP (33.000), fiind urmată, la distanță, de Ucraina, o țară aflată în plin război, care a avut doar 15.000 de copii nevaccinați cu DTP. Acestea reprezintă aproximativ 27% și, respectiv, 12% din „copiii cu zero doze” din regiune.
Vaccinarea antirujeolă a scăzut în plină epidemie
Scăderi ale ratei de vaccinare au fost înregistrate pentru anul trecut și în cazul rujeolei, în ciuda faptului că a fost anul în care Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național.
„Prima doză de vaccin împotriva rujeolei, care se administrează copiilor în vârstă de 18 luni, a avut o acoperire estimată la 78% în 2023, ceea ce înseamnă că 40.000 de copii nu au fost imunizați (al doilea cel mai mare număr absolut din regiune, după Turcia), continuându-se tendința de scădere începută cu pandemia: 90% în 2019, 87% în 2020, 86% în 2021 și 83% în 2022.
A doua doză de vaccin antirujeolic, administrată la vârsta de 5 ani, a avut o acoperire de 62% în 2023, de asemenea în scădere de la 71% în 2022. Ratele scăzute de vaccinare creează un mediu favorabil pentru epidemiile de rujeolă, precum cea din 2016-2018 și cea declarată în decembrie 2023”, arată UNICEF România.
În ceea ce privește vaccinul HPV, în România, a avut o acoperire de 6% pentru fetele până la vârsta de 15 ani, o diferență colosală față de cele 90 de procente necesare pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică.