El s-a născut în satul Basarabov, de pe răul Lomului. A fost păstor de vite dar și-a abandonat îndeletnicirea după ce a călcat, din greșeală, pe un cuib și a omorât mai mulți pui. S-a simțit atât de vinovat încât s-a retras la o mânăstrire aflată într-o peșteră din apropiere. După ce a murit, moaștele sale au rămas acolo dar au căzut în apa râului, de unde au fost recuperate după ce unei copile i s-a arătat în vis îngerul Domnului.
Oameni și preoți din apropiere au căutat moaștele Cuviosului Dimitrie. Le-au găsit pline de mâl dar le-au scos întregi și le-au dus în sat. Însă vestea s-a răspândit și a ajuns și la domnitorul din București care a trimis să se aducă moaștele și să fie așezate în biserică. Însă ei au ajuns cu acestea până la o fântână din satul Ruși, de unde legenda spune că sfântul n-a vrut să meargă mai departe. Așa că trimișii domintorului au înjugant doi juncani tineri și neîmnvățați cu carul să tragă moaștele, lăsând să meargă unde vor pentru că așa vor ști care este voia sfântului. Juncanii s-au întors la Basarabov. Astfel că domnitorul a dat bani pentru construirea unei bisericii în acel sat și au așezat acolo moaștele. Acestea făceau multe minuni pentru credincioși.
Războaile dintre Rusia și Imperiul Otoman, între anii 1769-1774 au implicat și țara noastră, astfel că generalul rus Petru Salticov a trecut Dunărea și a trecut și prin satul Basarabov, unde se aflau moaștele sfântului. Ofițerul a luat moaștele pentru a le trimite în Rusia dar un creștin pe nume Hagi Dimitrie, din suita generalului, l-a rugat să nu le înstrăineze. Așa le-a dăruit generalul Țării Românești și au fost așezate în biserica Mitropoliei Ungrovlahiei, în zilele preasfințitului mitropolit Grigorie. Și de îndată a încetat războiul, scrie doxologia.ro.
Minunile Cuviosului Dimitrie cel Nou
Legenda spune că acesta i-a scăpat pe bucureșteni de ciumă, secetă, inundații și războaie.
„La 1815, fiind foarte întinsă această teribilă epidemie în Capitală, au scos pe Sfântul și, după ce au ocolit cu el Capitala, l-au poprit în mijlocul târgului, unde s-au citit rugăciuni către Sfânt. Din acea zi, epidemia a început a scădea treptat și Capitala a scăpat de acel flagel”, scrie lt.col. Dimitrie Papazoglu.
În anul 1827, în timpul unei secete teribile, mitropolitul șiun sobor de preoți au scos în procesiune moaștele și chiar în acea zi a început o ploaie torențială, care a ținut trei zile și a salvat orașul de foamete.
Patru ani mai târziu, Sfântul Dimitrie, a scăpat orașul de holeră. după cum relateaz
„Sfântul a mijlocit și pentru vindecarea de holeră din anul 1831, când guvernator al Tării Române era generalul Pavel Kiseleff: Pe la finele lunii septembrie, ordonă generalul Kiseleff a se face sfeștania mare în câmpul Filaretului, aducându-se Sfântul din Mitropolie. Cu toții s-au pus în genunchi, toată generalimea, soldații, clerul, boierii și poporul, cei mai mulți zicând rugăciunile cu lacrimi în ochi. O, minune! Pe la 10 octombrie a scăzut repede numărul morților, care până atunci crescuse îngrozitor, până la 100-160 pe zi. Mărturisesc că minunea asta a fost văzută de mine”, relatează Dimitrie Papazoglu în Istoria fondării orașului București.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a fost canonizat în 1955 de Viserica Ortodoxă Română.
Tradiții și obiceiuri
Aceste tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație, se respectă atât în ziua de 27 octombrie, când se sărbătorește Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, cât și pe 26 octombrie, când este prăznuit Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir.
- Nu este bine să speli
- Nu ai voie să ceri bani sau să pretinzi lucruri, dacă te-ai oferit să ajuți pe cineva. Cine are datorii, ar trebui să le plătească, pentru a-i merge bine tot anul viitor.
- Nu se coase, nu se croșetează şi nu se tricotează. Totodată este interzis să prelucrezi lâna, să speli sau să mături gospodăria, să speli ori să calci.
- Nu ai voie să te zgârcești la bani sau la alimente, ne e bine să refuzi săracii și nu trebuie să treacă ziua fără să faci o faptă de milostenie.
- Nu e bine să faci focul în casă, fiindcă se spune că adevărata căldură este în sufletele oamenilor.
- Nu ai voie să mănânci nimic până nu se termină Sf. Liturghie la biserică, altfel vei avea probleme cu stomacul.
- În unele zone din țară, se aprinde o roată din paie și este lăsată să se rostogolească la vale. Rolul acestui foc este acela de a le oferi căldură morților și de a feri gospodăria de fiarele sălbatice și de boli. Tăciunii stinși erau aruncați în livadă și grădini pentru a da putere pământului să rodească.
- Nu ai voie să folosești pieptănul, în caz contrar, vei atrage necazuri și primejdii.
- În Bucovina, tradiția spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sf Dimitrie cel Nou va avea anul viitor parte numai de pagubă.
- Femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci.