„Pasionat de mic de știință și enciclopedism, admirator al lui Camille Flammarion, despre care va publica în 1901 un volum, Victor Anestin s-a ilustrat - dincolo de nenumăratele articole de știință popularizată - prin editarea revistei de astronomie Orion (1907-1912), urmată de Bibliografia română (1914-1916). Interesante sunt textele post-adolescente din Foaia populară sau Progresele științei (Romanul științific, O nouă orientare a literaturii științifice etc.), vădind o bună cunoaștere a istoriei genului.”, nota criticul și istoricul literar Paul Cernat în pripa unui crochiu închinat lui Victor Anestin.
Știința romanțată
Urmând firul desfășurat de profesorul Paul Cernat: „A condus, o vreme, Ziarul științelor populare, a fondat în 1912, împreună cu C.I. Istrati, Universitatea Populară din București și, în 1913, asociația Prietenii Științei. În prezent, Observatorul Astronomic din orașul natal îi poartă numele. A avut și preocupări teatrale, marcate, între altele prin studiul despre Haralamb Lecca - autor dramatic (din 1902), prin traducerile din Shakespeare și alți dramaturgi sau prin volumul de Amintiri din teatru (1918) în care-și strânge articolele la temă din anii anteriori. A scris și micromonografii despre Giordano Bruno, Isaac Newton sau volume astronomice de știință plăcut narativizată/romanțată (Romanul cerului, Povestea științei ș.a.), cărți despre exploratori (Căpitanul Scott la Polul Sud, Viața și opera celebrilor exploratori).”
Sincron cu SF-ul european al momentului
Tot aici: „Mult mai relevante sunt însă traducerile din literatura anglo-americană (cu un interes particular pentru anticipație - Poe, Wells). A scris, sporadic, și poezie (dominată de ironism postromantic, colorat sentimental) și proză scurtă autobiografică. Cu toate naivitățile inerente începuturilor, dar de o reală inteligență imaginativă ,piesele de rezistență sunt, de departe, cele trei romane SF, printre primele de acest fel la noi: În anul 4000 sau O călătorie la Venus (1899, cu o imaginare a Planetei Venus locuite, alternativă teribilă la Terra), O tragedie cerească (1914, roman wellsian de tip The World set Free, în care, în plus, apare în premieră ipoteza unui război atomic) și Puterea științei sau Cum a fost omorît războiul european. Poveste fantastică (1916), dominat de fantasma războiului mondial și a distrugerii omenirii. Un premergător autohton, sincron cu SF-ul european al momentului.”
43 de ani a trăit Victor Anestin (18 noiembrie 1875 - 5 noiembrie 1918).
„Victor Anestin a fost un premergător autohton, sincron cu SF-ul european al momentului.”, Paul Cernat, istoric literar
„Anestin a scris și micromonografii despre Giordano Bruno, Isaac Newton sau volume astronomice de știință plăcut narativizată/romanțată, cărți despre explorator etc.”, Paul Cernat