Prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) cu livrare marți a atins în România aproximativ 178 de euro/MWh (în jur de 932 de lei/MWh), marcând astfel o creștere cu 48%. Comparativ cu celelalte țări UE, creșterea prețului energiei angro a fost unul mediu, dar România înregistra un preț mare la energie pe această piață. Aceste creșteri de prețuri pe piața PZU, care se vor menține o vreme mai îndelungată dacă producția va continua să fie mai mică și consumul mare, va duce în perioada următoare la creșterea prețurilor pentru consumatori. Asigurările date la începutul acestei săptămâni consumatorilor casnici de către premierul Ilie Bolojan că nu se va întâmpla acest lucru nu au nicio justificare, ele fiind doar simple declarații politicianiste.
Potrivit prețurilor afișate de site-ul euenergy.live, cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate de Lituania și Letonia (135%), Serbia (65%) și Grecia (57%). Dacă este să ne referim la prețurile de vânzare pe PZU, România a avut printre cele mai scumpe energii. Cu un cost de 178 de euro/MWh, am fost depășiți doar de Italia (198 de euro/MWh) și Serbia (185 de euro/MWh), în timp ce țări precum Ungaria și Croația au avut prețuri foarte apropiate cu noi
Pentru România, creșterea prețului pe PZU este explicată de suprapunerea mai multor factori, precum temperaturile caniculare, consumul ridicat de energie pentru răcire, dispariția producției eoliene, producția mai redusă din hidro și indisponibilitatea mai multor capacități de producție, cea mai importantă fiind oprirea Unității 1 de la Cernavodă.
Cum influențează PZU facturile românilor
Aceste costuri suplimentare pe care le înregistrează furnizorii pentru acoperirea necesarului de energia se vor regăsi la un moment dat în facturile românilor. Furnizorii de energie care fac contracte noi nu și-au anunțat intenția de a crește prețul în aceste zile, însă cu cât perioada va fi mai lungă și cu cât condițiile vor fi mai dificile, toate costurile de acum, toate importurile scumpe în orele de seară se vor regăsi, într-un fel sau altul, în prețurile pe care cu toții le vom plăti, declara zilele trecute secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi. Furnizorii au un „coș” de energie format în baza contractelor pe termen lung încheiate, iar impactul în facturi se vede pe măsură ce expiră contractele vechi și se încheie altele noi, la prețuri mai mici sau la prețuri mai mari, cum este cazul acum. Astăzi, aproximativ 55% din valoarea facturii pe care o primim reprezintă costul cu energia activă, iar 45% înseamnă tarife reglementate și taxele (tariful de transport, de distribuție, serviciile de sistem, contribuțiile pentru schemele de sprijin, accize și TVA).
România: Evoluția prețurilor medii pe piața spot în 2026 (lei/MWh)
Iunie 2026 - 644,67 (434,7 iunie 2025)
Mai 2026 - 571,64 ( 434,86 mai 2025)
Aprilie 2026 - 486,98 (430,21 aprilie 2025)
Martie 2026 - 535,81 (529,34 martie 2025)
Februarie 2026 - 508,18 (782,31 februarie 2025)
Ianuarie 2026 - 766,48 (693,74 ianuarie 2025)
Sursa: OPCOM
Românii au curent electric mai scump din cauza Austriei. Mari companii din România, Grecia și Bulgaria cer din nou intervenția Comisiei Europene
Pe de altă parte, o explicație pentru diferențele mari de prețuri între sud-estul Europei și Europa Centrală, o reprezintă și lipsa unei interconectări suficiente între Austria și țările de la est. Potrivit unei scrisori comune trimise vicepreședintelui Comisiei Europene, comisarului european pentru Energie și miniștrilor de resort din România, Bulgaria și Grecia, marii consumatori de energie din cele trei țări solicitau în urmă cu un an intervenția instituțiilor europene pentru a introduce măsuri de sprijin care să contribuie la reducerea prețurilor la energie în sud-estul Europei. Semnatarii scrisorii indicau ca principal vinovat pentru prețurile mari la energie din această regiune Austria. Potrivit sursei citate, companiile susțineau că operatorul de sistem austriac APG a solicitat o derogare de la articolul 16 (8) din Regulamentul 2019/943. Această prevedere impune ca statele membre să nu limiteze capacitatea de interconectare pusă la dispoziția pieței pentru a gestiona congestiile interne și, conform acestei reguli, cel puțin 70% din capacitatea de transport transfrontalier trebuie să fie disponibilă, cu respectarea siguranței operaționale. Rețeaua Electrică din Austria (APG) a beneficiat de această derogare încă din 2020, dar nu există dovezi că Austria a implementat soluții pentru a facilita fluxurile de energie, în special pe frontiera cu Ungaria. „Acest fapt afectează negativ companiile din sud-estul Europei. În mod repetat, în intervalele de vârf, capacitatea disponibilă pe relația Austria-Ungaria este redusă la 0 MW, ceea ce duce la creșteri de preț și creează o discriminare clară a piețelor din România, Bulgaria și Ungaria. Aceasta contravine principiilor integrării pieței unice europene și lovește direct în competitivitatea industriei energointensive din regiune”, se menționa în scrisoare semnată de marii consumatori de energie din cele trei țări.
Ce recomandă Autoritatea europeană de reglementare
Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) a recomandat în primăvara acestui an o serie de măsuri pentru a reduce riscul unor perioade de stres asupra sistemului în regiune, după ce în vara anului 2024, Europa de Sud-Est a trecut printr-o perioadă prelungită de creșteri accentuate ale prețurilor la electricitate. Ca răspuns, Comisia Europeană a solicitat ACER să evalueze ce măsuri ar putea ajuta la prevenirea sau atenuarea unor episoade similare în viitor, în întreaga regiune. Analiza a vizat Slovenia, Croația, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, țări afectate de creșteri ale prețurilor la energie. Potrivit raportului ACER publicat în luna mai, pe lista recomandărilor se aflau:
- Implementarea mai rapidă a tehnologiilor de îmbunătățire a rețelei (precum evaluarea dinamică a liniilor și conductoarele avansate).
- Îmbunătățirea coordonării regionale, inclusiv în ceea ce privește planificarea întreruperilor și acțiunile corective în calculul capacității.
- Continuarea aplicării regulilor UE privind integrarea pieței (cerința minimă de 70% capacitate transfrontalieră, abordarea flow-based în Europa de Sud-Est și de Est, precum și cuplarea piețelor cu țările vecine din afara UE).
- Accelerarea proiectelor de investiții în rețea pentru consolidarea interconectivității Europei de Sud-Est.
- Măsuri pentru creșterea flexibilității sistemului prin eliminarea barierelor de piață pentru participanții mici și susținerea investițiilor în flexibilitate.
Ce este PZU
Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), numită și piața spot, este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare. Prețurile mari de pe această piață demonstrează vulnerabilitățile sistemului energetic național, dar formarea prețurilor aici are și o puternică componentă emoțională, spun specialiștii, mai ales în perioade de criză cum este cea pe care o traversăm acum. Teama că nu își pot asigura necesarul de energie în baza portofoliilor îi face pe participanții la această piață să plătească mai mult pentru achiziționarea energiei, mai ales că dacă ar genera dezechilibre în sistem, costurile pe care ar trebui să le suporte ar fi mult mai mari decât prețul plătit pe piața spot.
PNRR, făcut de diletanți la capitolul energie
Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a explicat, printr-o postare pe Facebook, mecanismul prin care România ajunge să exporte energie electrică la prețuri derizorii pe timpul zilei și să o importe la costuri uriașe în orele de vârf. Astfel, cauza principală o reprezintă lipsa capacităților naționale de stocare, capitol la care Bulgaria a făcut investiții masive în baterii. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adăugat Sebastian Burduja, pe rețelele sociale. Pe timpul zilei, când producția panourilor fotovoltaice este maximă, iar consumul este scăzut, energia excedentară este vândută ieftin vecinilor din sud. Seara, când consumul intern crește și producția din surse regenerabile scade, România este nevoită să cumpere energie la prețuri de până la șapte ori mai mari.
Sebastian Burduja a exemplificat prin datele din luna aprilie, când România a plătit Bulgariei 33 de milioane de euro pentru importuri, în timp ce încasările din exporturi au fost de doar 5 milioane de euro. România are un deficit important de energie seara, între orele 19.00 şi 23.00, pe care îl acoperă din importuri, însă şi pe acest segment există o presiune importantă, pentru că în întreaga regiune se înregistrează un deficit de energie de peste 4.000 de MW.
Și fost ministru PSD al Energiei Bogdan Ivan a declarat la Antena 3 CNN că în contextul actual al crizei energetice, România importă peste 30% din consumul de energie, adică aproximativ 2179 MW. Bogdan Ivan a atras atenţia că, deşi consumatorii casnici nu vor vedea o creştere acum a facturilor, „este evident că această pierdere pe care furnizorii o au în această perioadă o vor încasa într-o etapă ulterioară, când va fi din nou presiune asupra preţurilor”, adică prețurile mari de acum vor fi transferate consumatorilor pe măsură ce se vor încheia noi contracte pentru furnizarea energiei electrice.