Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este una dintre pieţele europene cu cel mai mare potenţial de creştere în zona serviciilor financiare digitale, iar odată cu deschiderea pieţei serviciilor de plăţi la nivelul UE băncile locale vor avea de-a face cu schimbări majore ale modelelor de business. Va apărea concurenţa unor startupuri din alte ţări sau servicii de plată dezvoltate de producători de smartphone-uri sau operatori telecom.
Pentru că tot mai mulţi consumatori adoptă smartphone-ul, investiţiile în tehnologie devin obligatorii pentru supravieţuirea băncilor, nu doar pentru creştere. Avansul tehnologiei schimbă modelele de consum de servicii financiare, cu accent pe rapiditate, eficienţă şi securitate, şi deschide pieţele de banking şi plăţi către noi jucători, fie că vorbim de startupuri fintech sau coloşi din retail, telecom, software sau electronice care investesc în dezvoltarea de astfel de servicii. Pe deasupra, evoluţia comportamentului de consum în pas cu tehnologia a atras şi schimbarea modelelor de reglementare. În următorii ani vor intra în vigoare noi reguli UE de protecţie a datelor, precum şi directiva privind liberalizarea serviciilor de plăţi, ambele cu impact răsunător în industria financiară.
Ce beneficii va aduce mobile banking-ul
Prin investiţii în tehnologie şi servicii digitale, băncile pot veni în întâmpinarea nevoilor consumatorului de tehnologie şi câştigă, în acelaşi timp, eficientizarea sistemelor interne, mai multă securitate, capital de imagine, agilitate şi o mai bună poziţionare pentru a profita de oportunităţi viitoare. International Data Corproation (IDC), una dintre cele mai mari companii de consultanţă în tehnologie din lume, notează că lipsa de educaţie financiară şi tehnică reprezintă astăzi obstacole în calea adoptării serviciilor bancare digitale în România, precum mobile bankingul. “În România, lipsa unei educaţii financiare şi tehnice adecvate pentru consumatori a rezultat într-o economie bazată semnificativ pe tranzacţii cash. Iniţiativele de eBanking sunt împiedicate suplimentar de temeri legate de securitate şi de erori care ar putea afecta economiile clienţilor”, notează IDC.
Potrivit unui studiu recent al Eurostat, România împarte cu Bulgaria ultimul loc din UE în ceea ce priveşte consumul de servicii de internet banking. Mai puţin de 10% din populaţia cu vârste între 16 şi 74 de ani folosec internet banking în România şi Bulgaria, faţă de o medie de 59% la nivelul UE. Ţări ca Ungaria, Polonia sau Cehia apar cu procente între 40% şi 60%, apropiate de media UE, în timp ce fruntaţe sunt ţările nordice - Finlanda, Danemarca, dar şi Olanda, cu peste 90%.
Compania de consultanţă consideră că toate acestea reprezintă doar probleme de moment. “Pe măsură ce tot mai mulţi români trec la smartphone şi se familiarizează cu tendinţele actuale, vom asista la o creştere a numărului de bănci virtuale pe piaţa locală. Graniţele vor avea o importanţă tot mai mică; în viitor, fiecare va fi liber să-şi aleagă orice furnizor sau instituţie care să-i furnizeze serviciile de care are nevoie”, anticipează IDC.
