Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa rezidenţială a ajuns într-o zodie a dezinteresului. Este tot mai greu să vinzi o locuinţă, deşi preţurile se arată calme, iar BNR identifică drept riscuri ponderea mare a creditelor ipotecare în totalul împrumuturilor acordate contractate de populaţie şi posibilitatea ca mulţi debitori fără probleme financiare să apeleze la darea în plată, renunţând la case deşi au bani să achite ratele.
Prețul proprietăților rezidențiale a atins minimul ritmului de creștere din septembrie 2015 până în prezent: 0,88% creștere medie anuală în termeni reali la decembrie 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
26% este procentul cu care a scăzut numărul tranzacţiilor rezidenţiale în primul trimestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
De asemenea, a scăzut şi entuziasmul cumpărătorilor, astfel că perioada necesară vânzării unui apartament a crescut la 90 zile (în medie pentru ultimul trimestru din 2018), comparativ cu 81 zile în aceeași perioadă a anului 2017.
70% din împrumuturi, pentru case
„Expunerile în raport cu piața imobiliară rezidențială se mențin la un nivel ridicat, însumând 89 miliarde lei în martie 2019, echivalentul a 68% din stocul total de împrumuturi acordat populației”, se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare din iunie 2019, publicat de Banca Naţională a României (BNR).
Citește pe Antena3.ro
În plus, creditarea populației cu garanții imobiliare a înregistrat o creștere anuală de aproximativ 7% în martie 2019, conform celor mai recente date oficiale.
În structură, creditele ipotecare oferite prin programul guvernamental Prima Casă se mențin la un nivel important, reprezentând 45% din stocul creditelor ipotecare (34 miliarde lei), respectiv 31% din fluxul de credite ipotecare noi (3,8 miliarde lei).
Gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanții (loan-to-value, LTV) pentru creditele nou acordate sectorului populației (cu excepția creditelor de tip Prima Casă), în perioada aprilie 2018 – martie 2019, a fost de 76%, în ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului precedent.
Hazardul moral
„Promulgarea unor inițiative legislative privind stabilirea condițiilor de impreviziune ar încuraja hazardul moral, înlesnind apelarea la darea în plată a imobilelor inclusiv în cazul debitorilor care nu întâmpină dificultăți în rambursarea împrumutului”, menţionează documentul citat.
Astfel de modificări ar putea determina, în viziunea oficialilor BNR, scăderea prețurilor bunurilor imobiliare și ar îngreuna accesul la creditare pentru achiziționarea de locuințe în contextul înăspririi condițiilor de creditare, majorând totodată impredictibilitatea cadrului legislativ în care operează băncile.
Venitul mediu, tot mai insuficient
Accesibilitatea la piața creditului continuă să se mențină la un nivel ridicat, dar în scădere față de perioada anterioară. Indicele privind accesul la finanțare continuă să aibă o valoare de peste 1, care indică un venit mediu superior celui necesar obținerii unui credit ipotecar (1,27 în decembrie 2018), dar inferior valorii de 1,40 din decembrie 2017.
Acest indice (affordability index) se calculează ca raport între venitul disponibil și venitul optim necesar pentru a contracta un credit imobiliar în condiții prudențiale (LTV de 75% și DSTI de 45%).
Bucureştenii cumpără mai repede decât clujenii
Gradul de accesibilitate la piața imobiliară în absența apelării la finanțare bancară diferă de la oraş la oraş. Astfel, indicele preț/venit (price-to-income) se cifrează la 7,6 ani pentru un apartament cu 2 camere în București și la 10,4 ani pentru o locuinţă similară în Cluj.
