România, suspendată de la tranzacţionarea certificatelor verzi. Statul pierde 1,5 miliarde de euro

Cenusa industriei romanesti, intrata in colaps dupa caderea comunismului, ascunde o nestemata: drepturile de poluare. Guvernul e pe cale de a o pierde definitiv si pe aceasta din cauza incompetentei si a unor chichite birocratice.

Un dezastru care era previzibil inca de acum o luna a fost anuntat du­minica de Comitetul ONU de Conformare al Protocolului de la Kyoto: drepturile Romaniei de a tranzac­tiona cele 300 de milioane de certificate de emisii au fost suspendate. Jurnalul National a scris recent ca tara noastra ar pierde 1,5 miliarde de euro la cotatiile actuale ale certificatelor. Problema este cu atat mai mare, cu cat aceste certificate s-ar putea sa nu mai fie reportate dupa finele lui 2012, astfel ca suspendarea Romaniei vine in momentul cel mai nepotrivit pentru a putea face vreun ban de pe urma cenusii care s-a ales de industria lui Ceausescu.

Romania are din 2007 obligatia de a raporta Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto inventarul de emisii de gaze. Cauza suspendarii Romaniei o constituie "neincrederea in capacitatea autoritatilor publice romane de a gestiona problematica estimarii emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel national". Mai precis, Bucurestiul nu a fost in stare sa raporteze corect cantitatea emisiilor de gaze cu efect de sera. Suspendarea Romaniei a fost propusa la precedenta reuniune a forului, desfasurata in perioada 6 - 8 iulie la Bonn, in Germania. Conform procedurii, desi concluziile intalnirii din iulie sunt preli­minare, la reuniunea din 25-27 au­gust, tinuta tot la Bonn, Romania nu mai are dreptul la o noua audiere, ci doar la o "declaratie oficiala". Un cer­tificat este echivalentul dreptului de a emite in atmosfera o tona de dio­xid de carbon. Borbely a spus ca au mai fost suspendate anterior Grecia, Bulgaria si Croatia.
Romania are un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii ca urmare a colapsului industriei dupa 1989. Acum doi ani, valoarea unui astfel de certificat era de 10 euro pe pietele internationale, asa ca Ro­ma­nia ar fi putut face rost de 3 miliarde de euro pentru buget sau investitii in sectorul energetic. Intre timp, in aprilie, un astfel de certificat mai valora 5 euro. In cazul suspendarii, paguba Romaniei se ridica la 1,5 miliarde de euro. Totul depinde, insa, de perioada suspendarii pe care o va lua Romania.

Laszlo Borbely, ministrul Mediului, spunea la sfarsitul saptamanii trecute ca spera ca suspendarea sa fie doar pe cateva luni, pana la finele anului. "Avem din 2007 obligatia sa raportam acestei comisii inventarul de emisii de gaze. Din pacate, cei dinaintea mea n-au facut nimic in sensul de a profesionaliza aceste inventar. Am pornit cu doua studii in 2010 si in acest an cu inca patru, sunt studii complexe, toate sunt in derulare si se vor finaliza spre sfarsitul anului", a spus Borbely. El a a adaugat ca, in perioada suspendarii, Romania nu mai poate tranzactiona "certificatele verzi".

Presedintele Agentiei Nationale de Protectie a Mediului (ANPM), Nagy Jozsef, a declarat ca astazi va demisiona din functie pe fondul scandalului generat de certificatele verzi, desi nu se considera vinovat pentru posibila suspendare a Romaniei de la tranzactionarea acestora. "Ceea ce s-a analizat au fost datele din 2009 transmise la comisie in 2010. Eu abia in 2010 am ajuns presedintele ANPM, iar din acel moment am lu­crat continuu sa remediem de­ficientele si in acest moment suntem in faza in care toate neregulile constatate de echipa de revizuitori au fost rezolvate, ori sunt in curs de finalizare. Eu platesc acum pentru nemunca altora din anii anteriori, pentru ca au fost studii care nu au fost facute la vremea lor", a declarat Nagy Jozsef, citat de Rompres.

Ministrul Mediului, Borbely Laszlo a precizat ca va accepta demisia lui Nagy Jozsef, desi in general a fost multumit de activitatea acestuia in fruntea ANPM, mentionand ca saptamana viitoare il va schimba din functie si pe vicepresedintele institutiei.
Borbely a precizat ca Nagy si-a exprimat inca de acum doua luni dorinta de a parasi conducerea Agentiei si de a se reintoarce cat mai repede in judetul Covasna, deoarece anul viitor vrea sa candideze pentru functia de primar al orasului Baraolt. Noua conducere a ANPM v-a fi prezentata cel tarziu maine.

Lista esecurilor de miliarde ale Guvernului
Acesta nu este primul esec rusinos suferit de Romania in ultima perioada. In urma cu o luna, Romania nu a putut sa vanda pe bursa 9,84% din Petrom, cea mai mare companie romaneasca, desi politicienii s-au laudat anterior ca vor strange 600 de milioane de euro pe pachetul de actiuni. Guvernul a cerut un pret foarte mare, doar cu 3% sub nivelul cotatiilor bursiere, iar ul­te­rior presedintele Traian Basescu declara ca deja regreta ca n-a vandut la pretul propus de consultanti. La inceputul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au retras unul cate unul din proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Cernavoda. Rand pe rand, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ si Iberdrola au dat cu tifla Executivului, care a mai ramas doar cu Enel si ArcelorMittal in desaga. Anul trecut, un alt mare scandal zguduia increderea investitorilor in Romania. Francezii de la Vinci s-au retras de la constructia autostrazii Comarnic – Brasov. Consortiul Aktor-Vinci a denuntat unilateral contractul in aprilie 2010. Contractul era unul de constructie in concesiune, in valoare de 1,5 miliarde de euro insa per total Romania ar fi urmat sa plateasca 4,8 miliarde de euro pentru un tronson de doar 55 de kilometri. Constructia trebuia sa fie gata in 2014.