Calea spre Viena, închisă sub 20 de miniștri

România a avut din toate timpurile de rezolvat problema infrastructurii. Construirea legăturilor cu Europa și a unor linii interioare de transport au fost declarate priorități încă din primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, preluate cu tărie de Carol I. Documente de excepțională valoare pentru cunoașterea și recunoașterea marilor idei ale fondatorilor României moderne, puse în operă de școala inginerească românească, sunt scoase la lumină de încă o lucrare a ministrului Nicolae Șt. Noica. „Curtea de Conturi și lucrările publice controlate de aceasta - la 155 de ani” se adaugă la seria impresionantă de volume pe care profesorul Noica le-a consacrat prezentării marii opere constructive realizate în România cu eforturi financiare bine controlate și inteligent dirijate de instituții care au dat tăria statului. Autorul, recunoscut specialist constructor care și-a adus experiența și în exercitarea funcției de demnitate guvernamentală ca ultim ministru al lucrărilor publice, ne restituie din cercetarea arhivelor fapte semnificative, cu adânc înțeles formator pentru decidenții care uită sau nu cunosc lecțiile înaintașilor. Iată doar una dintre ele. Domnitorul A.I. Cuza deschide, în 1865, calea marilor lucrări prin impunerea proiectului căii ferate București - Giurgiu, cea mai scurtă legătură cu Dunărea și singurul drum sigur și comod spre Viena. Construcția căii ferate începe în 6 aprilie 1867 , primul tren de la Filaret la Giurgiu circulând în 26 august 1869, după 28 de luni. O tristă „realizare” a administratorilor de azi ai infrastructurii: calea ferată spre Giurgiu este întreruptă, podul de la Grădiștea, deteriorat de inundații în 2005, nu poate fi reparat, deși 20 de miniștri ai transporturilor promit de atunci reconstrucția acestuia. Drumul spre Viena, pe Dunăre, rămâne așadar, îngropat în albia Argeșului. O rușine! Alte idei care pot fi extrase din lucrarea profesorului Noica se referă la modul de finanțare al lucrărilor de interes public. Aflăm, de pildă, că sediile Poliției Capitalei și ale Inspectoratului Jandarmeriei - actualul sediu al IGPR din şoseaua Ștefan cel Mare - au fost finanțate din donații. Autorul propune reluarea unor asemenea alocări de resurse pentru finanțarea unei clădiri corespunzătoare pentru Arhivele Naționale, dotate cu anexe pentru depozitarea prețioaselor documente pe care le păstrează. Lucrarea de față extrage din acest izvor colecția de clădiri și construcții de infrastructură prezentate prin prisma controlului exercitat de Curtea de Conturi, instituția care veghează profesional de 155 de ani la cheltuirea chibzuită și în legalitate a banului public.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca