x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum au ajuns bulgarii să ne predea lecția autostrăzilor

0
Autor: Alex Nedea 31 Mai 2018 - 16:26
Cum au ajuns bulgarii să ne predea lecția autostrăzilor
Vezi galeria foto


Românii au autostrăzi pe care să meargă. Le au în Bulgaria, atunci când se duc în concediu pe litoralul lor sau la schi în Munții Pirin. În această cursă de cucerire a turistului de la noi, vecinii de la Sud au reușit să construiască mai mult cu mult mai puține resurse.

Bulgarii au înțeles că turistului român îi place confortul şi luxul şi preferă să ajungă cât mai rapid în astfel de destinaţii. Și urăște să piardă timp și nervi în trafic. Așa că Bulgaria s-a apucat să construiască autostrăzi pentru ca românii să ajungă cât mai repede în stațiuni montane precum Bansko sau în cele de pe litoral, ca Albena. Acesta a fost, pe scurt, planul lor și au făcut tot posibilul să se și țină de el.


Așa se face că, astăzi, Bucureștiul a rămas singura capitală europeană care nu se leagă, prin autostrăzi, de nicio altă țară. În această ligă a rușinii se afla și Sofia, dar de câţiva ani capitala Bulgariei a reuşit să se conecteze cu doi dintre vecinii săi, Grecia și Turcia. Nu e singurul clasament unde suntem în spatele lor. Tot Bucureștiul e singura capitală europeană fără o șosea de centură modernizată. Jumătate din drumul acesta e așa cum l-am moștenit acum 28 de ani de la comuniști. Așa că nu e de mirare că viteza medie cu care se circulă la noi la periferia Capitalei este de 17 km/oră, cam cu cât înaintează o căruță trasă de un cal șchiop. În schimb, bulgarii circulă constant cu 90km/h, pentru că tocmai și-au făcut un drum de ocolire nou-nouț. Am fost acolo într-o zi lucrătoare și am găsit un trafic fluid, deoarece vecinii noștri nu s-au zgârcit la numărul de benzi de circulație: au câte trei pentru fiecare sens de mers. Noi abia lucrăm la o centură cu două benzi, care pare că nu se mai termină.

„Pentru mine e incredibil când vin din Bulgaria și mă duc la părinții mei, la Bacău, și trec pe centura Bucureștiului, și o găsesc așa cum era acum vreo 20 de ani”, se miră Cristian Zărnescu, un român care și-a deschis o afacere imobiliară în Bansko, Bulgaria. „Drumul spre Moldova ar trebui să fie o autostradă și, când colo, e o șosea cu o bandă și jumătate, nici măcar nu are două benzi. Și te uiți la Bulgaria că a reușit... Nu mă mai enervez, mă enervam când eram mai tinerel. Dar e ciudat pentru că te aștepți ca în România să fie mult mai bine decât în Bulgaria”.

 

Votul, cheia succesului. La ei...


Am mers noi în Bulgaria să aflăm care e secretul lor, de ce ei, cu o țară de două ori mai mică şi cu de trei ori mai puțini locuitori, au reușit să ne învingă la acest capitol. Primul lucru pe care l-am aflat e că situația ni se datorează și nouă, votanților. Cei de la sud de Dunăre au ieşit la vot când au simțit că lucrurile nu merg în direcția care trebuie și au știut pe cine să aleagă. Și l-au ales și reales pe omul cu autostrăzile, pe Boiko Borisov. “A fost o gândire politică. Prim-ministrul Borisov, care e la putere de aproape zece ani, a considerat că autostrăzile sunt cel mai bun mijloc să câștige alegerile. Și, de fiecare dată când lua cuvântul, vorbea despre autostrăzi. El a avut o fixație cu autostrăzile și cred că a mers”, spune jurnalistul Georgi Gotev. Borisov nu a făcut de fapt decât să preia planurile de modernizare a țării de pe vremea comuniștilor bulgari. Ca și Borisov, și conducătorul comunist Jivkov a avut și el o „fixație” cu autostrăzile. „ Pe vremea lui Jivkov s-a construit prima autostradă adevărată, care ducea la Praveț, unde este născut Jivkov. Vă imaginați că voi nu ați avut o autostradă care să ducă la Scornicești”, constată amuzat Gotev.
 

Condiții similare, prețuri mai mici


Al doilea secret bulgăresc care i-a făcut să ne întreacă la infrastructura rutieră a fost prețul. Un raport al Curți de Conturi de la noi arată că vecinii noștri au reușit să construiască mult mai ieftin, deși au avut parte de condiții de teren similare. Ba uneori a fost mai greu la ei decât la noi, pentru că, pe unele porțiuni, au fost nevoiți să își facă drum prin stâncă, ajungând să aibă zeci de tuneluri de sute de metri lungime. Prețul mediu al unei autostrăzi în Bulgaria este de 2,5 milioane de euro pe kilometrul construit, de trei ori mai puțin decât în România. Mutând munții din loc, bulgarii aveau, anul trecut, cu 40 de kilometri de autostradă mai mult. Și, dacă ne raportăm la populația celor două țări, avem dimensiunea reală a dezastrului: fiecărui bulgar îi revin nouă centimetri de autostradă, iar unui român, doar trei. „În cinci ani, au fost construiți, sub Boiko Borisov, 276 de kilometri de autostradă. Asta înseamnă un kilometru pentru cinci zile, cred că putem să intrăm în Cartea Recordurilor”, zice Martina Ghenceva, un jurnalist bulgar, care își amintește că nu toată lumea a fost încântată de „obsesia” premierului. „Opoziția chiar a început să critice guvernul, spunând că poporul nu mănâncă asfalt”. Și totuși, într-un anumit fel, chiar mănâncă: infrastructura rutieră aduce cu sine prosperitate, au constatat autoritățile bulgare. „Construcția de autostrăzi este un factor important în combaterea crizei demografice, deoarece creșterea economică pătrunde imediat în micile localități. În acest fel, tinerii rămân să lucreze acasă, copiii lor rămân să crească acolo. Întârzierea dezvoltării rețelelor de autostradă din nordul Bulgariei, spre România, a adus la o gravă criză demografică în aceste regiuni”, este concluzia lui Donco Atanasov, președinte al Agenției pentru Infrastructură Rutieră de la Sofia.

 

Localitate scoasă din faliment

 

Un exemplu despre cum progresează o comunitate datorită autostrăzii am găsit în Dupnița, un orășel de dimensiunea Pașcaniului, aflat în apropiere de Sofia. Până nu demult, Dupnița era un loc cu o economie ruinată de anii de tranziție. Dar, după ce autostrada a ajuns în dreptul lor, șomajul a început brusc să scadă, turiștii să vină, la fel și investitorii, iar tinerii au încetat să mai emigreze. „Înainte de 1989, localitatea noastră a fost puternic industrializată, iar acum își redobândește acest statut datorită autostrăzii. Avem foarte mulți investitorii care deja au venit sau vor să vină pentru că avem o cale de legătură rapidă. De exemplu, acum suntem în discuții cu un grup de investitori din China, care vor să facă aici o fabrică de troleibuze”, se entuziasmează viceprimarul din Dupnița, Krassimir Georgiev. Viceprimarul visează acum să atragă și turistul din România, pentru că știe că el este o a doua cheie a prosperității. Au avantajul că se află mai aproape de granița cu noi, față de cei de la Bansko, de pildă. „Acum avem un proiect foarte interesant legat de dezvoltarea unui domeniu schiabil aici, pentru că avem munte chiar lângă noi. Pentru aceasta, vrem să investim pentru început trei milioane de euro în dezvoltarea a 25 de kilometri de pârtii”.

276 de kilometri de autostradă au construit bulgarii în ultimii cinci ani. Prin comparație, la noi au fost inaugurați 141 km de autostradă, însă unele porțiuni s-au prăbușit, iar alte tronsoane sunt total izolate

O altă lecție usturătoare pe care ne-au predat-o vecinii noștri se referă la Centura Capitalei. La noi se lucrează ca în balada Meșterului Manole, la ei se circulă cu 90 km/oră

R

Citeşte mai multe despre:   autostrazi bulgaria

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2046


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de