Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), care constituie cea mai largă formă de asociere de tip federativ a organizaţiilor creatorilor de artă şi artiştilor interpreţi profesionişti, a adresat celor mai înalţi demnitari ai României un memoriu cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, act normativ care obligă la mari disponibilizări, dar şi la desfiinţarea instituţiilor de cultură aflate în subordinea autorităţilor locale.
În această petiţie scrisă şi adresată preşedintelui ţării, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, primului-ministru, precum şi miniştrilor a cinci ministere: Culturii, Finanţelor Publice, Muncii, Administraţiei şi Internelor şi Dezvoltării regionale şi Turismului, ANUC se arată îngrijorat „de destinul unor instituţii, de desfiinţarea lor".
Semnatarii Memoriumului - preşedinţi ai cinci uniuni de creatori ş, academicianul Mihnea Gheorghiu (Uniunea Cineaştilor), Adrian Iorgulescu (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor), Nicolae Manolescu (Uniunea Scriitorilor), Ion Caramitru (UNITER) şi Petru Lucaci (Uniunea Artiştilor Plastici) spun: „Instituţia de cultură nu este suma ştatelor de salarii lunare sau a listelor de inventar şi mijloace fixe aflate în gestiune la un moment dat. Dacă pentru corpul administrativ al unei asemenea instituţii se poate vorbi de o normare de posturi similară unor primării, consilii judeţene sau administraţii financiare, aparatul tehnic şi personalul de specialitate, artiştii, spre exemplu, dintr-o instituţie de spectacol, sau muzeografii, conservatorii sau restauratorii dintr-un muzeu au atribuţii şi norme specifice în funcţie de profilul, natura şi programele aprobate la nivelul ordonatorilor de credite, după alte reguli decât cele ale administraţiei".
Ei amintesc că fostul conducător al României din perioada comunistă n-a îndrăznit să desfiinţeze la grămadă instituţii de cultură, chiar dacă multe dintre acestea contribuiau la o rezistenţă tăcută a spiritului liber sau actului artistic de calitate".
Atrăgând atenţia că „un astfel de demers, extrapolant şi sfidător la adresa naturii specifice şi speciale a activităţii instituţiilor de cultură şi a artiştilor în mod particular, poate conduce la un dezastru naţional mai profund decât acumularea de deficite sau datorii publice, cu consecinţe pe termen lung, „preşedinţii uniunilor de creatori subliniază: „Considerăm că se impune, şi solicităm (...) reanalizarea oportunităţii luării acestor măsuri în sectorul instituţiilor bugetare de cultură şi artă şi introducerea acestui domeniu la categoria excepţiilor din cadrul capitolelor bugetare". Totodată, ei solicită premierului şi miniştrilor Culturii şi Finanţelor Publice o audienţă necesară explicării argumentelor invocate în susţinerea prezentului memoriu şi discutării principiilor unei reforme a instituţiilor publice de cultură.