Florin Pârjol, zis Ghenosu, va sta şapte ani în închisoare

Judecătoria Târgovişte l-a condamnat, ieri, pe Florin Pârjol, zis Ghenosu, la un an închisoare pentru loviri şi alte violenţe şi la patru ani pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea odinii şi liniştii publice. Contopind această pedeapsă cu alta, dată de o instanţă franceză, instanţa a stabilit că Ghenosu va trebui să execute şapte ani de detenţie.

În baza articolului 36, alineatele 1 şi 3 Cod penal, pedepsele au fost contopite cu cea de şapte ani aplicată prin hotărârea judecătorească, pronunţată de Tribunalul de Mare Instanţă din Nice, inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă rezultantă de şapte ani de închisoare.

Florin Pârjol fost condamnat în anul 2003, în Franţa, la şapte ani de închisoare.

Numele lui Florin Pârjol, zis Ghenosu, a intrat recent în atenţia mass-media după ce un poliţist din Târgovişte, Codruţ Oprea, a fost lovit cu o sticlă în cap, ajungând în comă la spital. Agresorul este un tânăr de 22 de ani, Daniel Uţă, zis Danezu, despre care s-a spus că ar fi membru al grupării Ghenosu. Uţă a fost arestat preventiv.

În aprilie 2007, Florin Pârjol a fost predat autorităţilor din România, unde pe numele său exista un mandat de arestare pentru trafic de persoane, iar jumătate de an mai târziu era pus în libertate de Tribunalul Dâmboviţa.

În ianuarie 2009, unsprezece membri au grupării Ghenosu, printre care şi liderul acesteia, au fost arestaţi preventiv, ulterior unul dintre ei, care şi-a recunoscut vinovăţia, fiind pus în libertate.

În 14 martie 2009, şapte dintre membrii grupării "Ghenosu", cunoscută drept unul dintre cele mai importante şi violente grupuri de crimă organizată din România, care acţiona în mai multe ţări ale Uniunii Europene, au fost puşi în libertate de un complet al Curţii de Apel Ploieşti, ceilalţi trei, printre care şi Florin Pârjol, rămânând atunci în arest preventiv.

Potrivit anchetatorilor, gruparea, deosebit de periculoasă, acţiona în judeţele Dâmboviţa şi Prahova, dar şi în Italia şi Spania. Anchetatorii au stabilit că gruparea era formată din 25 de persoane, majoritatea cu vârste până în 25 de ani, cunoscute cu preocupări de infracţiuni din sfera criminalităţii organizate. Cele mai multe acţiuni ale membrilor reţelei erau violente, gruparea axându-se îndeosebi pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, spălare de bani şi, în subsidiar, camătă şi şantaj. Din aceste activităţi, membrii grupării obţineau sume mari de bani şi bunuri, respectiv autoturisme de lux, apartamente şi bijuterii.

Liderul grupării, Florin Pârjol, în vârstă de 24 de ani, era cunoscut în mediile interlope ca o persoană deosebit de violentă şi periculoasă, fiind suspectat de comiterea mai multor infracţiuni cu violenţă, proxenetism, ultraj contra bunelor moravuri sau spălare de bani, săvârşite atât în ţară, dar şi în străinătate.

Florin Pârjol a fost pus în libertate de judecătorul dâmboviţean Dumitru Rebegea, magistratul fiind trimis în judecată în noiembrie 2009 pentru luare de mită şi favorizarea infractorului. Pentru eliberarea lui Pârjol judecătorul i-a cerut avocatei acestuia, Viorica Pilică, 20.000 de euro.

Judecătorul Rebegea i-ar fi spus avocatei când să depună la instanţă cererea de constatare a încetării măsurii arestării preventive. De asemenea, i-a spus ca Florin Pârjol să refuze avocaţii din oficiu şi să fie asistat doar de apărători aleşi, iar aceştia din urmă să nu se prezinte la termenul de judecată.

Ulterior, în cazul lui Florin Pârjol, Rebegea a amânat judecarea unei cereri de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive peste o zi de când expira mandatul de arestare preventivă. Motivul amânării a fost acela că "Ghenosu" a dorit să fie asistat de avocaţii săi, şi nu de un avocat din oficiu.

Rebegea susţinea, în noiembrie 2009, la instanţa supremă, că Florin Pârjol a fost pus în libertate din eroare de Curtea de Apel Piteşti, care nu a dispus menţinerea măsurii preventive atunci când a casat soluţia sa.