Învăţământul românesc, încremenit în anii ’90

Formarea profesorilor nu se face calitativ, iar evaluarea elevilor are loc abia la finalul învăţământului obligatoriu, când se constată doar rezultate foarte slabe, fără posibilitatea de rezolvare a deficienţelor copiilor.

Acestea sunt doar două dintre concluziile conferinţei "Calitatea educaţiei din perspectivele beneficiarilor", desfăşurată ieri la Colegiul Naţional "Gh. Lazăr" din Bucureşti.

Prezent la eveniment, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a fost de părere că Agenţia care evaluează calitatea din învăţământul preuniversitar - ARACIP - "a intrat pe un făgaş, oarecum, încărcat de formalism", mulţi dascăli reproşând sistemul birocratic al acestei instituţii. Potrivit ministrului de resort, în sistemul de învăţământ este nevoie de ajustări permanente, iar bunele practici din şcolile bune ar trebui extinse în sistem.

Pe de altă parte, analiza realizată de ARACIP arată că sistemul de educaţie se confruntă cu aceleaşi probleme pe care le avea şi în anii '90.

Mai exact, o criză a sistemului de formare a personalului didactic, lipsa obiectivelor clare ale reformei, evaluare insuficientă, manuale slabe şi un învăţământ rural inechitabil şi cu resurse insuficiente, după cum a prezentat Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP.

EVALUARE CONTINUĂ
Acesta nu a prezentat şi soluţiile problemelor, pe care le-a creionat însă fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, actualul preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie. În opinia lui Miclea, asigurarea calităţii educaţiei costă foarte mult. El crede că evaluarea elevilor ar trebui să se facă prima dată la nivelul educaţiei timpurii - un fel de screening al competenţelor timpurii, urmată de altă evaluare în clasa a II-a (după ce ştiu să scrie şi să citească), în clasa a IV-a, a VI-a, şi abia apoi într-a VIII-a. "Există o tendinţă de a confunda şcoala cu un loc unde trebuie să ne simţim bine şi să ne fie uşor. Nu trebuie să fie aşa, şcoala presupune şi ore care nu ne convin", a explicat Miclea.

Andronescu a fost de acord cu Mircea Miclea şi a precizat că optează pentru un tip de evaluare continuă, dar pe lângă aceasta şi pentru o evaluare periodică naţională care să se repete cu o anumită periodicitate.

La rândul său, preşedintele Comisiei de educaţie din Senat, Mihail Hărdău, a susţinut că există "o duplicitate în învăţământul preuniversitar, în sensul că Bacalaureatul se desfăşoară într-o baie de ipocrizie". În opinia sa, deşi toată lumea susţine că elevul e sufocat de nivelul de muncă, schimbările se fac "timid".

PENTRU SALARII MAJORATE
În cadrul aceleiaşi întâlniri, ministrul Educaţiei a declarat că zvonurile privind amânarea majorării salariilor cadrelor didactice până la sfârşitul anului sunt false şi a reiterat ideea că Legea 221/2008, care prevede creşteri de 50%, ar putea fi aplicată.

"Momentan, în Parlament se discută Ordonanţa 151/2008 a Guvernului Tăriceanu, prin care se prevedeau creşteri salariale de 28% pentru cadrele necalificate şi în procente nesemnificative sau aproape deloc pentru ceilalţi profesori. Eu personal nu sunt de acord cu această ordonanţă, pentru că nu mi se pare corect ca salariile cadrelor didactice necalificate să fie egale cu cele ale profesorilor calificaţi. Sper să ne întoarcem la Legea 221", a precizat ministrul.