Porcul de Banat, "gripat" de New York Times

Reporterii New York Times s-au documentat cu două luni înainte de izbucnirea gripei porcine, în localităţi din judeţul Timiş unde există ferme de porci ale companiei Smithfield. Ipoteza năucitoare indusă de prestigiosul cotidian New York Times, cum că gripa porcină ar putea proveni din România are toate datele necesare pentru a fi considerată un atac injust şi o minciună gogonată, posibil motivată de interese pur comerciale.

"Făcătura" este demontată tocmai de românii care au fost intervievaţi de cei doi reporteri, trimişi să dovedească cu orice preţ existenţa gripei porcine la fermele din Timiş, încă din luna februarie, adică cu două luni înainte ca primele cazuri să apară tocmai în Mexic.

SOLICITARE DE FOTOGRAFII
În zilele de 15 şi 16 februarie 2009, mai mulţi editori foto ai unor ziare şi agenţii de presă din Bucureşti au fost contactaţi prin e-mail de Lucy Conticello, editor foto la International Herald Tribune, biroul din Paris, unde lucrează din august 2008. Aceasta a cerut, contra unui preţ negociat pe număr de poze, fotografii cu fermele Smithfield de la marginea Timişoarei, interioare şi exterioare, fotografii de arhivă cu cazuri de pestă porcină din Timiş înregistrate în anul 2007, precum şi fotografii generice din satele Maşloc şi Cenei, unde există ferme Smithfield.

Mesajul aflat în posesia Jurnalului Naţional şi semnat de editorul foto de la International Herald Tribune a fost transmis la data de 17 februarie 2009 şi avea ca ultimă zi de predare a fotografiilor data de 20 februarie. Pretextul fotografiilor era un reportaj despre munca fermierilor din România. Ulterior, în nici unul dintre cele două articole apărute nu s-au mai folosit fotografiile realizate la fermele din Timiş, la fermele companiei Smithfield.

DOCUMENTAREA
În ultima săptămână din februarie, în judeţul Timiş au apărut Doreen Carvajal şi Stephen Castle, adică cei doi jurnalişti care semnează articolele din New York Times şi International Herald Tribune care induc ideea că România are legătură cu existenţa virusului H1N1 (prin fermele Smithfield din judeţul Timiş). Aceştia au luat o serie de interviuri în localitatea Cenei şi în Timişoara oficialilor Smithfield, chiar la sediul companiei.

La Maşloc au trimis doi reprezentanţi ai unui ONG pentru protecţia mediului din Cluj şi au ţinut legătura prin e-mail cu directoarea şcolii din comună. Piesa lor de rezistenţă a fost însă interviul luat lui Gheorghe Seculici, fost vicepremier al României, care are o firmă specializată în construirea de hale pentru creşterea animalelor. Toate aceste interviuri şi deplasări s-au făcut în luna februarie 2009.

AFIRMAŢII RĂSTĂLMĂCITE
În articolul publicat de ziarul american este citată Aura Danielescu, directoarea şcolii din Maşloc, cu următoarele afirmaţii: "Ne înnebuneşte mirosul care vine zilnic dinspre fermă, spune ea. Şi baricadează geamurile din cauza mirosului". Aceeaşi Aura Danielescu a declarat pentru Jurnalul Naţional că declaraţia sa a fost exagerată de ziariştii americani.

"Eu nu i-am văzut la faţă pe ziarişti. Am corespondat doar pe e-mail. Aici au venit chiar la începutul lunii martie nişte domni de la un ONG de protecţia mediului din Cluj. Cu ei am stat de vorbă şi le-am spus că uneori mirosul de la fermă este foarte puternic, dar nu am spus că este o problemă cotidiană şi trebuie să ne baricadăm geamurile. Este o exagerare pe care nu am spus-o", ne-a declarat Aura Danielescu.

Ioan Ciprian Ciurdar, viceprimarul comunei Cenei a fost vizitat chiar de ziariştii americani. Ciurdar este cunoscut ca un oponent al construirii de ferme porcine ale Smithfield în comuna unde este viceprimar. Şi acesta a fost intervievat în luna februarie 2009, cu mult înainte de apariţia gripei porcine.

SECULICI, PE POST DE "ACARUL PĂUN"
Fostul vicepremier Gheorghe Seculici are o firmă specializată în construirea de hale pentru creşterea animalelor. Tot în luna februarie a fost vizitat şi el de reporterii americani Doreen Carvajal şi Stephen Castle, care s-au prezentat ca ziarişti de la International Herald Tribune, aşa cum au făcut şi atunci când s-au întâlnit cu managerii de la Smithfield în Timişoara. Seculici îi acuză pe cei doi reporteri că i-au atribuit declaraţii pe care el personal nu le-a făcut.

"M-au întrebat câte ferme am construit pentru Smithfield, cum am colaborat cu ei, pentru că, într-adevăr, societatea mea cu asta se ocupă. În zonă, este singura firmă specializată în lucrări mari din domeniul agro-industrial. Categoric că mi-au pus mie în gură vorbele respective, mai ales că în luna februarie când au fost la mine nici nu exista problema gripei porcine.

Declaraţia din New York Times unde sunt eu citat, între ghilimele, şi chipurile afirm că la fermele Smithfield a apărut gripa porcină pentru că nu erau gata toate halele şi au înghesuit purceii cum au putut este o declaraţie falsă. Nu am spus aşa ceva şi ei mi-au atribuit mie, ca arhitect, afirmaţia. Este ilogic să fi vorbit eu despre gripa porcină în februarie, când problema a apărut de abia la mijlocul lui aprilie.



Nici nu aveam habar de asta şi în plus, eu am construit acele hale acum vreo trei ani, deci lucrurile nu se leagă aşa cum le-au prezentat ziariştii americani", a declarat Gheorghe Seculici, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional.

CE SPUN CEI DE LA SMITHFIELD ROMÂNIA
"Nu există nici o referire în articolul din New York Times din data de 6 mai 2009 cu privire la posibilitatea că originea virusului ar fi la una din fermele noastre din România, aşa cum în mod greşit a tradus şi interpretat o agenţie de ştiri şi un post de televiziune din România. Nu există nici o relaţie între virusul noii gripe A/H1N1 şi fermele noastre.

Nu există nici un caz de gripă la animalele sau la personalul care deserveşte fermele noastre. O echipă de 20 de medici veterinari împreună cu autorităţile sanitar-veterinare locale şi naţionale (DSV şi
ANSVSA) supraveghează 24 de ore din 24 animalele din fermele noastre şi o echipă de medici umani supraveghează personalul care deserveşte aceste ferme", ne-a declarat Mihai Şepetean, Public Relations Manager la Smithfield Ferme.

DE CE ACUM?
În concluzie, reportajul a fost documentat în luna februarie a acestui an, cu două luni înainte de declanşarea gripei porcine. Vor fi ştiut reporterii americani că urmează epidemia de gripă porcină care a îngrozit planeta? Şi dacă nu, de ce reportajul a fost difuzat cu trei luni întârziere?

PRECEDENTE MINCINOASE
În luna octombrie 2006, acelaşi New York Times publica o poveste de groază despre Centrul pentru îngrijirea Minorilor cu Dizabilităţi din Timişoara. Ulterior, articolul a fost preluat de USA Today şi alte ziare şi agenţii de presă internaţionale. Articolul prezenta condiţiile insalubre de viaţă ale copiilor internaţi în centrul timişorean. Fotografia alb-negru principală care însoţea textul prezenta faţa unui copil murdar şi traumatizat, printre gratiile unui pătuţ din fier.

Ulterior s-a dovedit că fotografia a fost făcută la începutul anilor '90, dar în alt centru de plasament din ţară. Imediat după aceea, Alison Mutler şi Vadim Ghirda de la biroul din Bucureşti al Associated Press au realizat un material şi fotografii care prezentau realitatea anului 2006 din respectivul centru pentru copii cu dizabilităţi. Centrul oferea condiţii decente.


Virusuri, tulpini şi mai ales politică
Articolul cu pricina apare în plină criză a gripei porcine şi induce tot felul de legături între tulpinele de virusuri şi circulaţia lor în natură, dar mai ales acordă spaţiu larg influenţei politicului în grajdurile suinelor.

Strecurând, inteligent, printre frazele referitoare la extinderea în Europa de Est a fermelor Smithfield, informaţii "nevinovate" despre faptul că aceasta "are o afacere comună cu o fermă mexicană de porci aflată în apropierea locului unde cercetătorii ONU investighează posibila legătură cu originile virusului gripei porcine", autorii articolului ajung, de fapt, la traficul de influenţă exercitat pe lângă mai-marii politici de prin România şi Polonia, insistând asupra României.

Şi-l invocă de mai multe ori pe fostul ambasador al SUA la Bucureşti, omul de afaceri Nicholas Taubman, republican de-al lui George W Bush. Acesta, sosit la post la 5 decembrie 2005, a părăsit ţara noastră la 3 decembrie 2008, în locul său rămânând un însărcinat cu afaceri, până la numirea unui nou ambasador.

Numire care ar trebui să intervină, mai ales că au trecut deja 100 de zile de la instalarea noului preşedinte american. Publicarea articolului din New York Times (cotidian care l-a susţinut în campania electorală pe actualul preşedinte democrat Barack Obama) apare fix ca un "bun venit" adresat ministrului român de Externe, aflat în vizită la Washington, unde urma să repună pe tapet chestiunea vizelor, dar şi să discute despre o apropiată vizită în Capitala SUA a preşedintelui Traian Băsescu.

Amestecând în acelaşi paragraf referiri la pesta porcină şi la virusul actualei gripe porcine, articolul din New York Times poate aduce mari prejudicii economice României, dar cu siguranţă aduce şi lovituri de imagine preşedintelui Băsescu, pe care-l invocă drept susţinător al afacerii Smithfield în ţara noastră.