Circa 1,3 miliarde de tone de hrană reprezintă pierderile anuale de hrană. Cifra reprezintă o treime din producţia mondială de alimente. Această pierdere este echivalentul a peste jumătate din producţia mondială de cereale – 2,3 miliarde de tone în 2009-2010.
Cea mai mare rispiă o fac ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare – 670 milioane, respectiv 630 milioane de tone, informează Agerpres. Dacă ţările în curs de dezvoltare pierd “în etapele de producţie, recoltare şi procesare, în principal din cauza infrastructurii deficitare şi tehnologiei depăşite,” în ţările industrializate risipa constă “în aruncarea la gunoi a unor alimente perfect comestibile,” arată raportul FAO.
În Europa şi în America de Nord, fiecare consumator aruncă la gunoi între 95 şi 115 kilograme de mâncare pe an. Consumatorii din Africa sub-sahariană şi cei din Asia aruncă, în medie, 6-11 kg de hrană anual.
Câtă mâncare aruncă românii
Românii aruncă 350 de mii de tone de mâncare la gunoi în fiecare an. Deşi risipa nu este o problemă tipic românească, ceea ce ne diferenţiază de restul lumii este că nici măcar nu ne punem problema că alimentăm această psihoză consumistă, în loc să fim mai cumpătaţi.
Într-un singur sector al Capitalei se aruncă la gunoi în fiecare lună 5 mii de tone de alimente. Paradoxul românesc este că indiferent de cât de prost am fi plătiţi, mai mult de jumătate de salariu îl rispim pe mâncare.
Potrivit datelor Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, după o tură de cumpărături românul aruncă 5 la sută din alimente. Fructele, legumele şi salata sunt produsele pe care le aruncam cel mai des la gunoi.
În România nu există un studiu la nivel naţional care să arate cât ne costă această risipă. Britanicii aruncă o treime din toată mâncarea cumpărată anual, ceea ce înseamnă 50% din producţia agricolă a Regatului Unit sau 50% din importurile de hrană ale Africii.
Citește pe Antena3.ro