Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încercările Franței și ale Germaniei de a pune capăt conflictului din estul Ucrainei riscă să intensifice tensiunile și așa deja destul de crescute din interioriul Uniunii Europene, pe tema strategiei comune față de Rusia. Parisul a lansat o ofensivă de reapropiere a Moscovei de blocul comunitar, care provoacă o mare îngrijorarea în rândul unor state membre, ce se tem ca nu cumva UE să ridice, fie și numai parțial, sancțiunile impuse rușilor, după anexarea Crimeei, în 2014.
Progresele înregistrate în convorbirile dintre noua conducere de la Kiev și Moscova au născut speranțe în privința organizării primei conferințe internaționale de pace, care ar putea pune bazele unui plan pentru încetarea conflictului dintre separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei și trupele guvernamentale ucrainene. Deși, la nivel declarativ salută o reuniune cu participarea Franței, Germaniei, Ucrainei și Rusiei, o serie de state se tem de o eventuală relaxare a sancțiunilor impuse Moscovei de către UE. Divizările puternice în rândul membrilor blocului comunitar au crescut în ultimele luni, după ofensiva de reapropiere a Rusiei de Bruxelles, lansată chiar de către președintele francez, Emmanuel Macron, cu acordul tacit al Germaniei, remarcă Reuters. Controversata readmitere a Rusiei în Consiliul Europei, principalul forum european pentru drepturile omului, acolo unde Moscova și-a recăpătat dreptul de vot în iulie, la insistențele Franței și Germaniei, a marcat prima abrogare a unei sancțiuni impuse Kremlinului după anexarea Crimeei. Mai mult, în august, Macron a declarat că îndepărtarea Rusiei este „o greșeală strategică profundă” și a cerut implicarea Moscovei în soluționarea unora dintre cele mai spinoase crize ale planetei, precum cele din Siria și Coreea de Nord. În septembrie, Macron și-a trimis miniștrii Apărării și de Externe la Moscova, punând astfel capăt unei interdicții de patru ani impuse unor astfel de contacte diplomatice la nivel înalt. Acțiunile lui Macron au provocat o profundă nemulțumire în rândul țărilor UE foste comuniste sau care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. Alarmate de o politică externă rusă tot mai agresivă, acestea au respins vehement orice apropiere de ruși. „Suntem pe punctul de a recompensa Rusia doar pentru că nu a comis nimic grotesc în ultimele luni?”, se întreba cu puțin timp în urmă un diplomat al UE, citat de Reuters.
Divizare cu premeditare
Diplomați din statele estice, baltice și nordice și-au exprimat deja nedumerirea față de abordarea lui Macron. Această tensiune crescândă ar putea îngreuna adoptarea de noi sacțiuni contra Rusiei, dacă Moscova își intensifică acum ceea ce numeroși lideri occientali consideră a fi eforturile președintelui Vladimir Putin de a submina instituțiile vestice, inclusiv UE. Mai mult, diviziunile din cadrul blocului comunitar s-ar putea adânci, grupul condus de Franța, format din aliați relativ binevoitori față de Rusia, cum ar fi Italia, opunându-se celui alcătuit, în principal, din statele baltice, România și Polonia. Această schismă ar putea duce, în cele din urmă, la erodarea poziției ferme a Occidentului de a susține Kievul, apreciază numeroși diplomați europeni. În mod normal, în decembrie, liderii UE ar trebui să prelungească sancțiunile impuse Rusiei cu încă șase luni.
„Din punct de vedere al Moscovei, Franța poate deveni folositoare pentru dezbinarea taberei occidentale”.
Citește pe Antena3.ro
Michel Duclos, fost emisar francez în Siria
