Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sebastian Ghiță urmărește cu mare atenție la Belgrad evoluția cazului Tsvetan Vassilev, bancherul bulgar a cărui extrădare a fost respinsă de instanțele din Serbia. Mai mult, Vassilev poate fi primul cetățean străin care intră sub protecția Legii Magnitsky, deschizând calea pentru sancțiuni aplicate Bulgariei de Statele Unite pentru că a blocat anchetarea unor cazuri de corupție la nivel înalt. Avocați pricepuți pot face similitudini între cazurile celor doi fugari care s-au refugiat la Belgrad, dechizând o cale neașteptată pentru apărarea lui Sebastian Ghiță pe filiera americană. Pentru aceasta însă, Ghiță trebuie să ,,verse sacul” cu secrete pe care doar l-a agitat în România.
Departamentul de Stat a fost anunțat de situația lui Tsvetan Vassilev, urmărit în Bulgaria pentru acuzația de devalizare și falimentare a unei bănci private. Bancherul era în urmă cu câțiva ani cel mai influent și cel mai bogat bulgar. El acuză autoritățile de la Sofia pentru falimentarea băncii, a patra ca forță în Bulgaria, și represiunea pornită împotriva lui de procurorul general pentru că a dezvăluit corupția de la vârful sistemului de tip mafiot. Din 2014, Vassilev se află în Serbia, cererile de extrădare fiind judecate de instanțele din Belgrad. În iulie 2017, tribunalul și-a declinat competența de a judeca cererea de extrădare, ceea ce duce acest caz într-un blocaj. Anterior, două hotărâri care acceptau extrădarea lui Tsvetan Vassilev au fost infirmate în apel. Parchetul din Sofia a trimis în judecată 18 persoane pentru falimentarea băncii, în sarcina lui Vassilev fiind pusă o fraudă de peste un miliard de euro.
Avocatul Augustyn, un fost șef în CIA
Fostul bancher și-a angajat o agenție de consultanță din Washington – Jefferson Waterman International – pentru a-i susține cauza în fața autorităților din Statele Unite. Joseph Augustyn, vicepreședintele JWI, fost agent CIA, a confirmat într-un interviu acordat televiziunii publice bulgare că a depus sesizări la Departamentul de Stat și la Trezoreria Statelor Unite despre situația fostului bancher. Augustyn a explicat că două cereri de examinare au fost depuse la autoritățile guvernamentale americane – una privind încălcarea drepturilor omului și alta despre corupția la nivel înalt care a stat la baza falimentului băncii. ,,Am ajuns la concluzia că Vassilev este victima sistemului corupt din Bulgaria și am hotărât să preluăm cazul”, a spus avocatul de la JWI. El crede că demersul va avea succes, încadrând situația lui Vassilev în Global Magnitsky Law, o lege a SUA care acordă protecție transfrontalieră celor care dezvăluie cazuri de corupție. Președintele Trump a trimis în aprilie o scrisoare Congresului, precizând că Administrația dorește să preia cazurile ce decurg din Legea Magnitsky extinsă. Dacă acțiunea avocaților americani va avea rezultatul scontat, cei care au declanșat represiunea împotriva lui Vassilev și a familiei acestuia - un deputat și procurorul general al Bulgariei - sunt pasibili de sancțiuni în Statele Unite. Publicația The Hill, foarte influentă la Washington, menționa, în 3 august, și sprijinul pentru Vassilev din partea lui Bill Richardson, fost guvernator în New Mexico și ambasador al SUA la ONU, pentru aplicarea prevederilor Legii Magnitsky, care acordă protecție celor care fac dezvăluiri despre cazuri de corupție guvernamentală.
Cum a apărut Legea Magnitsky?
Serghei Magnitsky, născut în 1972, lucra ca avocat și auditor la o companie americană de investiții financiare care activa pe piața din Rusia. În 2007, compania a fost acuzată de evaziune fiscală de circa un miliard de dolari și, după percheziții și confiscarea documentelor, Magnitsky, care apăra interesele firmei, a fost arestat. Ținut 11 luni la închisoarea Burirskaia din Moscova, fără a fi judecat, Magnitsky moare în 2009, în detenție. El a declarat că tot montajul împotriva companiei este menit să acopere fraude și corupția autorităților fiscale din Ministerul rus de Interne. Cazul declanșează un uriaș scandal și, în 2012, Senatul american adoptă Magnitsky Act, care stabilea sancțiuni privind intrarea în SUA a celor care au condus ancheta. Ulterior, este adoptată o extindere a prevederilor legii pentru protecția celor care dezvăluie cazuri de corupție la nivel înalt.
Citește pe Antena3.ro
Sebi a fugit cu secretele în Serbia?
Sebastian Ghiță a fugit din România lăsând în urmă un scandal uriaș. În urma dezvăluirilor pe care le-a făcut, a fost trecut în rezervă Florian Coldea, șeful de facto al SRI. Ghiță a lăsat în coadă de pește o serie de dezvăluiri despre Codruța Kovesi și felul în care a funcționat ,,binomul” SRI-DNA pentru anihilarea unor adversari politici. Victor Ponta, prieten apropiat al lui Ghiță, a spus că acesta ,,a dezvăluit doar 2 la sută din ceea ce știe”. Un demers făcut de Ghiță, similar cu cel urmat de Vassiliev, s-ar sprijini și pe rezultatul audierilor din iunie 2017, în Comisia Helsinki a Congresului Statelor Unite, care a reținut numeroase aspecte de abuzuri ale DNA. Cererea de extrădare depusă de Ministerul Justiției din România, dacă urmează calendarul din cazul Vassilev, poate avea o decizie finală împinsă spre anul 2019. Surse ale “Jurnalului Național” indică însă o mișcare spectaculoasă în dosarul Ghiță, în octombrie-noiembrie 2017, legată de schimbări în conducerea marilor parchete. Nu există informații despre o legătură între JWI și Sebastian Ghiță, dar avocatul Joseph Augustyn se știe că a fost la Belgrad. Acesta cunoaște bine zona Estului, vorbește rusa și a lucrat la Moscova ca agent CIA. Ghiță a difuzat informații despre agenți CIA de la București și de legături ale acestora cu Kovesi Codruța. Demn de menționat este că JWI a avut un contract cu Guvernul României, potrivit Antena 3. Site-ul companiei de consultanță din Washington precizează că Joseph Augustyn este vicepreședinte al JWI din 2010 și a deținut funcția de director adjunct la Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite. Are un CV impresionant de funcții de comandă în structurile de intelligence.
