Legea dialogului social şi legea salarizării cadrelor didactice, pentru care Guvernul condus de Emil Boc
şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe 18 aprilie, au fost declarate miercuri constituţionale. Cele două legi au fost contestate la Curtea Constituţională a României (CCR) de 110 deputaţi PSD şi PNL.
Decizia judecătorilor CCR a stârnit nemulţumirea opoziţiei. „Nu e nici o mirare pentru noi că sunt decizii politice. Pe viitor, soluţia este una singură: schimbarea structurii Curţii Constituţionale şi numirea judecătorilor din rândul magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în locul actualilor judecători, numiţi politic. Traian Băsescu a reuşit să distrugă şi această instituţie a statului român, aşa că se impune s-o reconstruim, pe alte baze decât cele politice”, a declarat preşedintele PSD Victor Ponta. La rândul său, vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu, a declarat că, din păcate, Curtea Constituţională a devenit, de prea multă vreme, o maşină de vot care adoptă decizii cu 5 la 4. „USL îşi păstrează punctul de vedere şi atunci când va ajunge la putere va abroga sau modifica toate legile îndreptate împotriva poporului”, a spus Mihai Voicu.
În contestaţia depusă la Curte, reclamanţii le atrăgeau atenţia judecătorilor că „actuala guvernare a uzitat, până la epuizare, de dispoziţiile articolului 114 din Constituţie, transformând practic procedura angajării răspunderii din excepţie în regulă”. „Astfel, a fost evitată procedura normală şi firească în cadrul unui stat de drept – dezbaterea parlamentară, în care să se ţină cont atât de opiniile exprimate de opoziţie, cât şi ale partenerilor sociali implicaţi”, mai susţineau semnatarii contestaţiei. Opoziţia a reclamat şi faptul că Legea dialogului social nu are avizul Consiliului Economic şi Social (CES), dar şi că textul de lege restrânge libertatea de asociere în sindicate a anumitor categorii de persoane, precum cele care practică meserii liberale.
„O serie de prevederi din Legea dialogului social sunt de natură să aducă atingeri grave dreptului la negociere colectivă. În acest sens stau prevederile prin care: a fost eliminată posibilitatea de negociere la nivel naţional, a fost suprimat dreptul organizaţiilor sindicale de a dobândi reprezentativitate prin afiliere, eliminarea unor garanţii ale respectării dreptului la negociere colectivă”, au mai susţinut contestatarii celor două legi.
Sindicaliştii se vor adresa forurilor internaţionale
Dezamăgiţi de decizia Curţii Constituţionale, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au anunţat că se vor adresa forurilor internaţionale pentru că şi-au pierdut încrederea în instituţiile statului. „Atragem atenţia că Legea de salarizare în 2011 a personalului didactic anulează prevederile Legii 221/2008, recunoscute prin hotărârile judecătoreşti irevocabile. Ca reprezentanţi ai angajaţilor din învăţământ ne vom adresa forurilor internaţionale unde credem că ni se va face dreptate. Din păcate, nici preşedintele Traian Băsescu nu mai este garantul respectării legilor în România, pentru că a fost primul care a întors spatele sistemului de educaţie românesc”, susţine FSLI.