Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tragedia din Munţii Apuseni în care au murit Adrian Iovan, pilotul avionul prăbuşit, şi studenta Aurelia Ion se află în centrul unor ample anchete. Procurorii au deschis un dosar a cărui finalitate va fi atinsă doar dacă vor fi investigate şi stabilite răspunderile instituţiilor cu rol în operaţiunea de salvare.
Principalele greşeli care au determinat întârzierea salvării răniţilor pleacă de la localizarea eronată a epavei avionului de către ROMATSA şi furnizarea de către STS a unor coordonate imprecise de la care s-au emis apelurile în reţeaua 112. ROMATSA şi-a asumat erorile prin demisia conducerii, STS încearcă din seara accidentului, 20 ianuarie, să scape de povara răspunderii pentru moartea tinerei studente care s-a stins fără să fi beneficiat de şansa de a fi salvată de echipele medicale.
Adoptând în primă etapă o muţenie absolută, apoi aruncând pe piaţa media unele manipulări, STS doreşte să iasă basma curată. Două hărţi distribuite de STS au menirea să inoculeze ideea că vina ar aparţine operatorilor de telefonie mobilă şi nu instituţiei care coordonează şi răspunde legal de funcţionarea şi precizia datelor din sistemul 112 pe care îl gestionează în regim militarizat.
Hărţile manipulatorii pun de fapt STS în epicentrul erorilor care au dus la eşecul operaţiunii de salvare. Generalul Marcel Opriş, directorul STS, dar şi consilier al preşedintelui Băsescu, cu sau fără funcţie, urmează să dea declaraţii procurorilor. Decizia din CSAT privind cererea premierului de demitere a şefului STS nu îl absolvă de răspundere.
Premierul Victor Ponta a declarat pe 23 ianuarie că va solicita un raport în Consiliului Suprem de Apărare al Ţării – CSAT care să explice “eşecul” STS de a identifica locul de unde s-a efectuat apelul la 112 în cazul accidentului aviatic din judeţul Cluj. “În secunda în care s-a făcut apelul la 112 – serviciu monitorizat de STS – în mod sigur şi în mod normal identificarea locului exact, nu trimiterea celor de la ISU şi de la alte trupe la kilometri distanţă, trebuia făcută mult, mult mai repede”, a afirmat prim-ministrul.
Jurnalul Naţional a scris încă de acum câteva zile despre cum încearcă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – STS, condus de generalul Marcel Opriş, să arunce pisica din curtea proprie în cea a operatorilor de telefonie mobilă.
Subalternul lui Opriş, Ioan Rus, şeful STS Cluj, declara la o săptămână de la eveniment că a aflat locul accidentului abia la ora 21:00: “Eu personal am ştiut exact la ora 21:00 pe baza unor informaţii primite de la ROMATSA, datorită unui avion ce zbura de la Cluj spre Bucureşti”. La acea oră, “coordonatele exacte” nu mai erau necesare salvatorilor. Moţii din Horea ajunseseră pe bâjbâite la locul dezastrului. “STS nu localizează avioane, nu localizează telefoane, nu localizează oameni”, a mai adăugat Rus.
Şeful STS Cluj a omis să furnizeze câteva detalii esenţiale în acest caz. Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă “112” este un serviciu telefonic operat de STS, în cadrul instituţiei funcţionând un departament cu sarcini exclusive pentru operarea sistemului. În cazul unui apel la 112, pe monitorul operatorului apar adresa apelantului, locul de unde acesta sună şi o serie de informaţii suplimentare necesare în vederea găsirii soluţiei optime pentru a ajunge în timp util la locul incidentului. România a cheltuit în 2005 peste 40 milioane de euro pentru “112”. De atunci, sistemul a fost modernizat cu alte zeci de milioane de euro. Suplimentar, statul mai alocă anual în jur de 50 milioane de lei pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă.
În urmă cu doi ani şi jumătate, Jurnalul Naţional a publicat un articol în care atrăgea atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate – ANI asupra averii generalului Marcel Opriş, şeful STS. Fără folos! Atunci, ancheta jurnalistică a arătat că soţia generalului era angajata unei firme care a câştigat 51 de contracte cu STS. Generalul Marcel Opriş a fost numit în decembrie 2005 în funcţia de director al STS, cu rang de secretar de stat. Din 2006 averea sa a înflorit. Potrivit declaraţiilor de avere, singura proprietate pe care Opriş o avea înaintea ascensiunii sale în fruntea STS era un apartament în Bucureşti, dar şi acela aparţinea soţiei, Camelia Opriş. Ea era angajată a unei firme deţinută de Dumitru Octavian Nicolau, care a câştigat până în 2011 peste 7 milioane de euro de la STS.
Citiţi şi: Marcel Opriş, agentul STS care are 51 de contracte cu statul
Citește pe Antena3.ro
