DNA: Liviu Dragnea, şeful cartelului de la Teleorman

Constituirea unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de abuz în serviciu şi alte două infracţiuni de obţinere de fonduri europene cu documente false – sunt acuzaţiile pe care DNA i le aduce liderului PSD Liviu Drag­nea, într-un nou dosar de corupţie care vizează activitatea Tel Drum. Prejudiciul calculat în acest dosar se ridică la aproximativ 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu şi 21 de milioane de euro, prin fraudarea fondurilor europene.

Aproape 40 de minute a stat Liviu Dragnea ieri în sediul DNA, timp în care procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzațiile şi calitatea procesuală. Liderul PSD a fost pus sub urmărire penală pentru urmă­toarele capete de acuzare: consti­tuirea unui grup infracțional organizat; două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-cre­dință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obți­nerea pe nedrept de fonduri europene, şi două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. Potrivit DNA, pe vremea când era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, „suspectul Liviu Nicolae Dragnea a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri”. Porcurorii susţin că grupul infracţional controlat de Dragnea, inițiat în anul 2001, are ca scop principal obținerea, în mod fraudulos, a unor importante sume de bani din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comi­terea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea acce­sului unor persoane neautorizate la aceste informații.

„Dragnea jr. şi Bombonica Prodana erau intermediari”

Procurorii susţin că Liviu Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate acestuia, (fiul său şi fosta soţie), a obținut mai multe sume de bani sau bunuri mobile și imobile, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte. În acest sens membrii grupului infracțional organizat și firmele controlate de aceștia i-ar fi donat lui Dragnea circa 2,5 milioane de lei doar în anul 2009. Totodată, către fiul politicianului, Valentin Ştefan Dragnea, s-ar fi transferat părţi sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupării. Dragnea jr. a mai încasat divi­dende și sume periodice cu titlu de salariu de la diverse firme din grup. De asemenea, o altă socie­tate i-ar fi virat lui Liviu Dragnea şi fostei sale soţii, Bombonica Prodana, sume periodice cu titlu de chirie, preşedintele PSD obţi­nând bani şi din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraeva­luate către societățile controlate de membrii grupării. DNA mai arată că automobilul folosit de Dragnea jr., un Volkswagen Golf R 6 din 2012, este deţinut în acte de o firmă care este parte a grupului infracţional, iar Tel Drum ar fi achitat din fonduri proprii îmbunătăţirea tehnică a maşinii. Potrivit site-ului 4tunning. ro, investiţia în automobil s-a ridicat la 80.000 de euro. Nu în ultimul rând, imobilul din Turnu Măgurele, folosit de Liviu Dragnea, ar fi, potrivit procurorilor, proprie­tatea societăţii Tel Drum.

Cum funcţiona „Cartelul”

Potrivit DNA, după privati­zarea Tel Drum, firma a ajuns din proprietatea CJ Teleorman în sfera de influență și control a lui Liviu Dragnea, prin persoane interpuse. Printre activităţile grupului infracţional, procurorii au reţinut că, în perioada 2002- 2005, Tel Drum SA a primit lucrările de reabilitare şi întreţi­nere a drumurilor aflate în admi­nistrarea CJ Teleorman fără a exista o licitaţie de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat. În activitatea infracţională au fost implicate mai multe soci­etăţi comerciale controlate de membrii grupării, acestea fiind interpuse în procedurile de atri­buire a contractelor publice obţi­nute de Tel Drum şi folosite pentru crearea de circuite finan­ciare prin care era asigurat tran­sferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat. Toto­dată, cartelul controlat de Liviu Dragnea s-ar fi asigurat că Tel Drum SA va câştiga contrac­tele de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în Teleorman, prin furnizarea infor­mațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea unor condiții restrictive în caietele de sarcini. DNA mai arată că obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, de către Tel Drum, s-a făcut prin intermediul lui Liviu Dragnea, iar obținerea ilegală de fonduri euro­pene a fost posibilă prin furni­zarea de documente false și inexacte. De asemenea, mai multe persoane au fost numite în funcţii din cadrul administraţiei centrale prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra societatea Tel Drum. În acelaşi timp, susţin procurorii, membrii grupării şi societăţile controlate de aceştia finanţau prin donaţii partidul lui Liviu Dragnea. Acesta, la rândul său, prin prisma influenţei pe care o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, le asigura accesul la informații confidențiale din cadrul adminis­trației centrale și le furniza diverse documente cu caracter confiden­țial. Procurorii DNA mai arată că membrii grupării Dragnea-Tel Drum obţineau beneficii patrimo­niale din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice. În acest sens, inculpaţii disimulau primirea de foloase necuve­nite prin diverse tertipuri, de la încasarea de divi­dende, până la plata unor remu­nerații cu titlu de salariu sau încheierea unor contracte de prestări servicii între societățile controlate de aceștia.

Şefii Tel Drum, printre inculpaţi

Citește pe Antena3.ro

De câte salarii lunare ai nevoie pentru a cumpăra o casă în Europa, în funcție de țară

În acelaşi dosar sunt urmărite penal alte opt persoane, printre care se află foşti funcţionari din cadrul CJ Teleorman, dar şi Marian Fişcuci , fost coleg de liceu cu Liviu Dragnea și primul patron al firmei Tel Drum. Despre acesta, procurorii susţin că a acționat ca un interpus al lui Dragnea în fruntea Tel Drum. Pe numele lui Fişcuci, care a fost audiat ieri la DNA, s-a dispus urmărirea penală pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Printre cei acuzaţi se mai regăsesc Petre Pitiş, actualul director al Tel Drum, şi Neda Florea, directorul adjunct al societăţii comerciale. Aceştia sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracțional orga­nizat, evaziune fiscală, în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit DNA, dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă – OLAF. Sesizarea a fost transmisă la data de 30 septembrie 2016. În cauză, procurorii anticorupție au colaborat cu reprezentanții OLAF.

Resping categoric toate acuzaţiile. Ceea ce spun de ani de zile - că nu am legături financiare, patrimoniale cu acea societate comercială – menţin. Este un atac violent, miza fiind preluarea PSD. Liviu Dragnea, președinte PSD

Aplaudat frenetic de „pirații” pesediști

Liviu Dragnea a ajuns la sediul DNA în jurul orei 9 dimineaţa, fiind întâmpinat cu aplauze de un grup de aproximativ 50 de susţinători, în frunte cu secretarul general al PSD Marian Neacşu, vicepre­mierul Paul Stănescu, senatorul Claudiu Manda şi preşedintele executiv Niculae Bădălău. „Am venit să îl susţinem pe preşedintele nostru. Primează prezumţia de nevinovăţie şi noi vom fi alături de dumnealui”, a spus baronul de Ialomiţa, Marian Neacşu. Atât la sosire, cât şi la plecare, Liviu Drag­nea a fost flancat de zeci de jandarmi, care i-au bruscat pe jurnalişti. Liderul PSD a ajuns ulterior în biroul său de la Parlament, unde s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm. Oficial, întrevederea dintre cei doi ar fi fost stabilită în urmă cu zece zile, pentru a se discuta despre înfiinţarea Muzeului Holocaustului la Bucureşti.