1 Decembrie a devenit Ziua naţională a României abia după Revoluţia din 1989, printr-o lege adoptată de Parlamentul dominat de FSN şi promulgată de preşedintele Ion Iliescu. Puţini îşi mai amintesc însă că una dintre propunerile de la acea vreme a fost ziua de 22 decembrie, considerată punctul critic al Revoluţiei prin fuga soţilor Ceauşescu şi căderea regimului comunist. De-a lungul timpului, mai mulţi istorici şi politicieni au propus revenirea la ziua de 10 mai, care a fost Ziua naţională a României până la instalarea regimului comunist în 1947.
De 26 de ani, românii sărbătoresc Ziua naţională pe 1 decembrie, ca aniversare a Marii Uniri de la 1918. Data de 1 decembrie a fost stabilită printr-o lege adoptată de Parlamentul acaparat de FSN-işti pe 31 iulie 1990. Legea nr.10/1990 are doar două articole şi nu explică nicăieri motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi naţională. În primul articol “se proclamă 1 Decembrie ziua naţională a României”, iar în cel de-al doilea se abrogă Hotărârea Consiliului de Miniştri din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naţională. La acea vreme, opoziţia anticomunistă din Parlament a propus însă ca ziua naţională să fie 22 decembrie, considerată ziua victoriei Revoluţiei din decembrie 1989. “Proaspăt alesul Parlament al României a fost atunci scena unor confruntări aprige între firava Opoziţie, care propunea drept zi naţională aniversarea Revoluţiei, şi masiva majoritate FSN - profitorii Revoluţiei - care s-au agăţat de 1 decembrie ca să scape de 16-21 şi să facă în ciudă UDMR”, scria istoricul Zoe Petre în urmă cu zece ani. Drept dovadă, liderii maghiari consideră şi astăzi că ziua de 1 decembrie a reprezentat o mare înfrângere pentru comunitatea maghiară. “Acel moment, 1918, a însemnat o înfrângere pentru noi, să fie clar acest lucru. Nu poţi uita durerea cauzată de această înfrângere, nu poţi să treci peste durerea aia” - cuvintele îi aparţin liderului UDMR, Kelemen Hunor şi au fost rostite la Cluj, odată cu lansarea candidaţilor Uniunii la alegerile parlamentare.
Haşotti şi Djuvara ar vrea 10 mai
De-a lungul timpului, mai mulţi istorici şi politicieni au propus revenirea la ziua de 10 mai drept zi naţională a României. Aceasta a fost zi naţională încă din 1866, pe vremea monarhiei, fiind sărbătorită ultima dată în anul de tristă amintire 1947. Ziua de 10 mai marchează trei momente istorice: începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea independenţei faţă de Imperiul Otoman (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881). “Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Naţională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după Revoluţia din decembrie `89, oarecum echipa democraţiei originale a lui Ion Iliescu... Nu e adevărat că 1 decembrie reprezintă unitatea. Pe 1 decembrie doar Transilvania şi Banatul erau unite. Ziua Naţională pe care am cunoscut-o era 10 mai, care avea şi avantajul că era în anotimpul cel mai frumos din ţara noastră, putea lumea să dănţuiască în stradă, pe când la 1 decembrie....", spunea istoricul Neagu Djuvara într-un interviu pentru TVR în 2011. Din mai 2015, ziua de 10 mai a devenit însă “zi de sărbătoare naţională” printr-o lege iniţiată în 2013 de senatorul PNL Puiu Haşotti. După 20 de ani în Parlament, liberalul nu mai candidează anul acesta, dar a rămas cu un mare regret. “Un regret este acela că am propus și nu am reușit ca 10 mai să fie nu doar sărbătoare națională, ci Zi Națională. S-a acceptat doar sărbătoare națională, nu și Zi Națională și eu cred că și 1 decembrie și 10 mai trebuie să fie sărbători naționale”, mărturisea recent senatorul liberal.
Neagu Djuvara, istoric: Acel 10 mai când s-a proclamat în Parlamentul român independenţa (n.r. - faţă de Imperiul Otoman) coincidea cu ziua monarhiei. Propun întoarcerea la ziua de 10 mai ca Zi Naţională, pentru că nu e bine ca un stat să schimbe în fiecare regim data.
Zilele naţionale în istoria României
10 mai – între 1866 şi 1947
Semnificaţie: începutul domniei lui Carol I la 10 mai 1866, proclamarea independenţei la 10 mai 1877, încoronarea Regelui Carol la 10 mai 1881
23 august – între 1948 şi 1989
Semnificaţie: aniversată de comunişti - întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste la 23 august 1944
1 decembrie – din 1990 până în prezent
Semnificaţie: Marea Unire a principatelor române la 1 decembrie 1918
1 decembrie 1990: Coposu, huiduit la Alba Iulia
Ziua de 1 decembrie a fost sărbătorită pentru prima dată ca Zi Naţională în 1990. Acum 26 de ani, toată spuma clasei politice postdecembriste s-a adunat la Alba Iulia, de la reprezentanţii puterii FSN-iste, la membrii marcanţi ai opoziţiei anticomuniste. Printre alţii, au susţinut discursuri mobilizatoare preşedintele Ion Iliescu, ministrul Apărării, Victor Atanasie Stăculescu, defunctul lider liberal Radu Câmpeanu sau preşedintele PNŢCD Corneliu Coposu. Discursul marelui lider ţărănist a fost întâmpinat însă de huiduielile şi fluierăturile copioase ale celor prezenţi, spre satisfacţia şi zâmbetul larg al premierului Petre Roman. "Era atunci o atmosferă politică mai încordată şi a fost o anumită manifestaţie când a fost prezentat Coposu. Eu m-am implicat şi am cerut să fie tratat cu respect. A fost un mare miting popular, nu-mi mai aduc aminte exact dar au fost o sută, două sute de mii de oameni, o adunare impresionantă", povestea Iliescu peste ani.