România ar avea nevoie de 12,8 miliarde de euro pentru renovarea a 340.000 de clădiri în următorii 10 ani. Această ţintă, care apare în proiectul Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung (SNRTL), elaborat de Ministerul Dezvoltării, poate fi considerată fantezistă, în condiţiile în care anul trecut, prin Programul național privind creşterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, adoptat prin OUG nr. 18/2009, au fost finalizate lucrările de anvelopare la numai 23 de blocuri. În ritmul acesta, România ar avea nevoie de aproape 15.000 de ani pentru reabilitarea celor 340.000 de clădiri.
Realizarea programului ar duce la economii de energie estimate la 830.000 de milioane de tone echivalent petrol (tep) şi la reducerea emisiilor de CO2 cu 2,34 milioane de tone. Din cele aproape 340.000 de clădiri propuse pentru renovare, conform scenariului recomandat de strategie, aproape 310.000 sunt imobile rezidenţiale. La acestea se adaugă 4.361 de şcoli, 161 de spitale, 14.324 de alte unităţi sanitare, 1.539 de clădiri de birouri şi sedii administrative, 73 de hoteluri, 2.394 de restaurante şi cafenele, precum şi 7.686 de magazine şi centre comerciale.
Rata renovării, infimă
Până la sfârşitul anului 2020, se estimează că în România vor fi reabilitate 5% din clădirile rezidenţiale care necesită anvelopare termică, iar per total, la nivel naţional, se estimează reabilitarea a 6% din clădiri. Potrivit scenariului recomandat de noua strategie, în perioada 2021-2030 este prevăzută o creştere graduală a ratei de renovare de la 0,53% la 1,56% pe an. În perspectivă, atingerea obiectivelor pentru 2031-2040 presupune o creştere graduală a ratei de renovare de la 2,22% la 4,78% pe an, în timp ce pentru orizontul 2041-2050 este prevăzută o rată de renovare medie de 4,33% anual.
Fondul de cădiri, îmbătrânit
România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 și 1990, cu un grad scăzut de măsuri privind eficiența energetică (fără izolare termică sau cu izolare minimă, adaptate exigențelor de izolare termică existente în perioada 1960-1985). Unele dintre acestea prezintă deficiențe structurale, o parte dintre ele având puține (sau deloc) lucrări de întreținere după zeci de ani de utilizare, se arată în documentul amintit.
Un apartament cu două camere situat într-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament similar din alte ţări europene.