Atât legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, cât și celelalte patru legi pentru care, la 1 septembrie, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, au fost atacate la Curtea Constituțională. Aceste patru ultime legi au făcut, anterior, obiectul unor moțiuni de cenzură. Deși dosarele au fost înregistrate la CCR, iar termenul pentru soluționarea sesizărilor a fost stabilit pentru data de 24 septembrie, la fișele electronice ale actelor normative, pe site-ul Parlamentului, nu se face această mențiune. Se arată, în schimb, că toate cele cinci legi au fost trimise la promulgare, la președintele României.
Înalta Curte de Casație și Justiție dă, deja, lovitura de grație actualului Guvern, arătând, în sesizarea de neconstituționalitate, că Executivul nu a solicitat avizul CSM înainte de adoptarea prin asumare a legii privind pensiile magistraților. Mai mult, instanța supremă acuză Guvernul că a transmis spre avizare un cu totul alt proiect de lege decât cel adoptat în Parlament, astfel încât procedura încalcă flagrant prevederile constituționale. Culmea, Ilie Bolojan, dar și mai mulți lideri ai Coaliției afirmă că, dacă această lege pică la CCR, soarta actualului Guvern este pecetluită.
Deși toate cele cinci proiecte de lege pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat, săptămâna trecută, răspunderea în fața Parlamentului au fost atacate la Curtea Constituțională, pe site-ul oficial al Legislativului României nu se face această mențiune.
Spre exemplu, în ceea ce privește PLX 243/2015, proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, la data de 3 septembrie 2025, AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri au depus o moțiune de cenzură. Textul moțiunii de cenzură este publicat în căsuța electronică a fișelor tehnice ale proiectului. La data de 4 septembrie 2025, moțiunea de cenzură a fost prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, iar, la data de 7 septembrie 2025, moțiunea de cenzură a fost supusă la vot, însă a picat, neîntrunind majoritatea de voturi necesare pentru adoptare.
Se face mențiunea că, tot la data de 7 septembrie 2026, legea a fost depusă la Secretariatul General, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității ei și a fost publicată forma care a fost trimisă la promulgare, la președintele României. Nicio mențiune, însă, cu privire la faptul că, la data de 8 septembrie 2026, la Curtea Constituțională, a fost înregistrat Dosarul nr. 4072/AI.2025, reprezentând sesizarea de neconstituționalitate a acestei legi formulate de către senatorii AUR.
Mențiuni firave cu privire la sesizările de neconstituționalitate
Singura mențiune care este făcută în legătură cu posibilitatea de sesizare a Curții Constituționale apare în adresa comună nr. 210, 211, 212, 213 din 9 septembrie 2025 transmisă de către secretarul general al Camerei Deputaților către secretarul general al Senatului, în care se arată că „în conformitate cu prevederile articolului 5 alineat 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, vă înaintăm alăturat, urmând a proceda în consecință, următoarele legi: 1 – Legea 210/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății; 2 – Legea 211/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; 3 – Legea 212/2025 privind eficiența activității unor autorități administrative autonome; 4 – Legea 213/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
Despre legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, însă, nu se face absolut nicio mențiune cu privire la exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Asta, în ciuda faptului că, având în vedere că actul normativ, spre deosebire de celelalte patru, nu a făcut obiectul vreunei moțiuni de cenzură a Opoziției, a ajuns mult mai rapid pe masa CCR. Lucru posibil ca urmare a sesizării formulate de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea.
Actele au fost înregistrate la Curte în 4 și 8 septembrie
Astfel, la data de 4 septembrie 2025, pe rolul Curții Constituționale a fost înregistrat Dosarul nr. 3008/AI/2025, în baza sesizării de neconstituționalitate formulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul a fost deja repartizat, iar termenul pentru soluționare a fost stabilit pentru data de 24 septembrie 2025.
Revenind la celelalte patru legi asumate de către Guvern, toate au fost atacate la Curtea Constituțională. Însă în fișele electronice oficiale de la Parlament nu se face această mențiune, ci se explică doar că legile au fost trimise la promulgare, la președintele României.
În acest sens, la data de 8 septembrie 2025, la Curtea Constituțională a fost înregistrat Dosarul nr. 4030/AI/2025 privind sesizarea parlamentarilor AUR cu privire la neconstituționalitatea Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea unor acte normative. De asemenea, la aceeași dată de 8 septembrie 2025, la CCR a fost înregistrat Dosarul nr. 4029/AI/2025 privind o altă sesizare formulată de parlamentarii AUR cu privire la neconstituționalitatea Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
Și tot la data de 8 septembrie 2025, tot la Curtea Constituțională, a fost înregistrat și Dosarul nr. 4027/AI/2025, referitor la sesizarea parlamentarilor AUR în legătură cu neconstituționalitatea Legii privind modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Toate aceste dosare au termen de soluționare data de 24 septembrie 2025.
ÎCCJ: Executivul și-a angajat răspunderea pe un alt text decât cel trimis la CSM pentru avizare
Deși Înalta Curte de Casație și Justiție are dreptul propriu de sesizare a Curții Constituționale cu obiecții de neconstituționalitate în legătură cu toate aceste proiecte de lege asumate de către Guvern, a făcut-o numai în legătură cu legea privind pensiile de serviciu.
Înalta Curte, în sesizarea pe care a înaintat-o Curții Constituționale, confirmă ceea ce „Jurnalul” a dezvăluit încă de săptămâna trecută, și anume că această lege este grav neconstituțională, atât ca formă, cât și ca fond. Fără a intra în toate amănuntele, cea mai gravă abatere de la normele constituționale este aceea că Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce face ca, numai din acest motiv, legea să nu poată trece de Curtea Constituțională.
Instanța supremă arată, în sesizarea de neconstituționalitate, că „în conformitate cu articolul 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2022 privind CSM, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. (…) Raportat la obiectul de reglementare al legii adoptate, ce vizează modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților – element ce ține de statutul acestei categorii profesionale –, este de netăgăduit faptul că adoptarea legii era condiționată de existența avizului CSM”.
„Alba-neagra” cu proiectul de lege
În documentul citat, se face referire la faptul că „la data de 20 august 2025, Ministerul Muncii a trimis la Consiliul Superior al Magistraturii proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, în vederea comunicării unui punct de vedere. Ulterior, la data de 22 august 2025, același minister a revenit la adresa anterioară și a solicitat Consiliului aviz asupra proiectului de lege menționat. Cu toate acestea, deși inițiatorul a învestit CSM cu solicitarea de emitere a avizului cu privire la proiectul de lege sus-menționat, la 29 august 2025 Guvernul a aprobat o altă formă, substanțial diferită, a actului normativ decât a celui transmis CSM spre avizare, iar, la data de 1 septembrie 2025, Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege, ceea ce echivalează cu inexistența solicitării avizului pe proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea”.
Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că „a admite că ar exista posibilitatea de a transmite un proiect incipient pentru ca, în final, asumarea răspunderii să se facă pe un cu totul alt proiect ar echivala cu lipsirea de orice finalitate a procedurii consultării puterii judecătorești, procedură căreia îi corespunde avizul CSM. Or, avizul nu este o simplă formalitate care trebuie îndeplinită în procedura de adoptare a unui act normativ, ci este un act emis de o instituție/ autoritate cu competențe în domeniul respectiv, sprijinind fundamentarea temeinică a actelor normative”.
Solicitare la mișto
Autorul sesizării de neconstituționalitate subliniază că „după ce Curtea Constituțională a admis, în jurisprudența sa, că, în cazul procedurii legislative ordinare derulate în Parlament, nu ar fi necesară consultarea pe fiecare amendament, situația este substanțial diferită în cazul procedurii angajării răspunderii, procedură excepțională care se abate de la regulile legiferării, atribuit puterii legislative, pentru că nu suntem în prezența unui amendament adus unui proiect de lege, ci modificarea intervine chiar în momentul declanșării procesului legislativ, prin angajarea răspunderii pe un alt proiect decât cel cu privire la care s-a efectuat consultarea”.
„Din modalitatea în care Guvernul a înțeles să își îndeplinească această obligație legală, rezultă cu evidență că nu s-a urmărit decât îndeplinirea formală a unei etape din procedura de legiferare, iar nu realizarea unei consultări reale și efective a sistemului judiciar. (…) Raportând cele stabilite în jurisprudența CCR la modul în care Guvernul a înțeles să-și îndeplinească obligația de a solicita avizul CSM, rezultă că Executivul nu a fost interesat și nu a permis ca acest organ consultativ să-și îndeplinească rolul său constituțional, ignorând dispozițiile Legii nr. 24/2000 și pe cele ale articolului 1 alineat 5 din Constituție ce urmăresc asigurarea calității actelor normative. Sesizarea CSM cu o altă formă a proiectului de lege decât cel adoptat în mod real, adoptarea legii cu nesocotirea termenului legal instituit pentru emiterea avizului Consiliului, în contextul în care un termen de 5-6 zile lucrătoare nu poate fi considerat rezonabil pentru analiza, consultarea, convocarea și adoptarea avizului de către organul colegial, conduc la concluzia că solicitarea avizului CSM a fost doar formală, contrar articolului 1, alineatele 3 și 5, raportat la articolul 133 alineat 1 din Constituție”, se arată în sesizarea de neconstituționalitate.
Soarta legii pensiilor judecătorilor va decide viitorul Guvernului Bolojan
Ziua de 24 septembrie 2024 poate să se transforme în „Ziua Z” pentru Cabinetul condus de Ilie Bolojan. Asta, chiar din cauza legii privind pensiile magistraților. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a declarat, ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, că, în legătură cu această chestiune, „Curtea Constituțională are trei soluții, nu două. Are soluția să respingă contestația formulată de Înalta Curte, are posibilitatea să o admită în totalitate, legea fiind neconstituțională, și are posibilitatea să spună că e în regulă în general, dar mai umblați puțin la perioada tranzitorie”. Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan își va da demisia în eventualitatea în care CCR va respinge proiectul privind reducerea pensiilor magistraților, senatorul PNL a afirmat: „Da, cu siguranță”.
La rândul său, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Antena 3 CNN, că, dacă reforma pensiilor de serviciu nu rezistă la CCR, legitimitatea acestui guvern dispare. „Dacă la Curtea Constituţională, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaţionale, că nu spun eu speciale ale magistraţilor şi mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimbi sistemul în sensul că şi pentru magistraţi 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poţi să treci la pensie sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem. Deci dacă nu rezistă la testul constituţional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur şi simplu dispare”, a afirmat Kelemen Hunor.
Însuși Ilie Bolojan, întrebat de către TVR dacă va demisiona în cazul în care judecătorii Curții Constituționale vor declara neconstituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților, a lăsat de înțeles, încă o dată, că ia în calcul un asemenea demers. Concret, întrebat despre declarațiile anterioare că guvernul nu își mai are menirea dacă legea nu trece de CCR, premierul a argumentat că „în condițiile în care nu se mai îndeplinesc aceste condiții și cineva ocupă un post de mare responsabilitate și nu-și poate exercita mandatul, a sta pe acel post în orice fel de condiții înseamnă să îți înșeli cetățenii”.