Noi date privind atitudinile și percepțiile europenilor legate de vaccinarea împotriva COVID-19 au fost publicate, la finalul săptămânii trecute, în cadrul unui raport Eurobarometru.
Din cele peste 26.000 de persoane din toate cele 27 de state membre ale UE, care au fost chestionate în luna februarie, 82% au declarat că sunt pro-vaccinare, adică s-au vaccinat cu schema primară și doza booster sau intenționează să facă și doza booster, și doar 8% s-au poziționat categoric împotriva vaccinării (adică nu sunt vaccinate împotriva COVID-19 și nici nu se vor vaccina în viitor).
La momentul în care a fost efectuat sondajul, ratele reale de vaccinare împotriva COVID-19 diferă substanțial între statele membre ale UE, iar acest lucru se reflectă în sondaj. Astfel, proporția respondenților care declară că au fost vaccinați variază de la 42% în Bulgaria, la 91% în Portugalia.
16 state cu peste 75% vaccinați
Potrivit raportului Eurobarometru, în 16 state membre, cel puțin trei sferturi dintre respondenți aparțin grupului pro-vaccinare (de la 75% în Luxemburg la 91% în Portugalia). În acest grup se mai află: Spania (90%), Italia (90%), Belgia (88%), Germania (88%), Danemarca (86%), Suedia (86%), Irlanda (85%), Malta (84%), Franța (83%), Finlanda (83%), Olanda (81%), Austria (80%), Grecia (78%) și Cipru (77%).
În alte 10 state membre, printre care și România, procentul celor pro-vaccinare variază între 59% și 69%. Conform sondajului, Bulgaria este, practic, singurul stat din UE cu o rată de pro-vacciniști mai mic de jumătate (42%).
Respondenții care ezită la vaccinuri constituie un grup mic în majoritatea țărilor. Cele mai mari proporții se observă în Letonia (16%), Bulgaria (14%) și Estonia (12%). Cel mai mare procent de respondenți care se declară categoric împotriva vaccinării COVID-19 este din Bulgaria (29%), urmat de Slovacia (24%) și Slovenia (21%).
România – diferențe mari între datele reale și sondaj
Ratele de vaccinare măsurate în acest sondaj reflectă în linii mari ratele reale de vaccinare la momentul efectuării sondajului, România fiind principala excepție, notează autorii Eurobarometrului.
Practic, 64% dintre românii care au răspuns la sondaj s-au încadrat în grupul pro-vaccinare, adică au fost vaccinați și au primit un rapel sau doresc să primească unul, însă procentul de vaccinare anti-COVID-19, raportat la întreaga populație a României și declarat oficial de autorități este de numai 42% din populația generală, potrivit ultimei actualizări făcute de Institutul Național de Sănătate Publică în februarie 2022 (https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/infectia-cu-noul-coronavirus-sars-cov-2/acoperire-vaccinala/). Procentul nu s-a schimbat însă semnificativ, având în vedere numărul foarte mic de români vaccinați săptămânal în ultima lună.
Diferența, notează autorii raportului, poate avea legătură cu faptul că eșantionul intervievat în România este mai probabil să locuiască în zone urbane, iar statisticile arată că nivelurile de vaccinare sunt mai scăzute în zonele rurale.
Topul neîncrederii în autoritățile publice
O altă posibilă explicație ar putea fi încrederea scăzută în autorități și în datele comunicate de acestea. Mai exact, 75% dintre românii care au participat la acest sondaj european au spus că „autoritățile publice nu sunt suficient de transparente cu privire la vaccinurile COVID-19” și doar 20% nu au fost de acord cu această afirmație (vezi grafic).
În afară de România, în top trei țări cu o încredere scăzută în ceea ce privește transparența autorităților publice se mai regăsesc Croația (73%) și Bulgaria (71%).
La polul opus al încrederii în autorități sunt cetățenii din Danemarca - doar 31% sunt preocupați de lipsa de transparență a acestor instituții -, urmați de cei din Finlanda (36%) și Suedia (39%).
„Nu au fost testate suficient”
Printre motivele care au contribuit cel mai mult la decizia de vaccinare a celor din grupul pro-vaccinare se numără protecția pe care vaccinurile o oferă față de formele severe, spitalizare și deces. Iar motivul principal invocat de cei din grupul ezitant și de antivacciniști a fost că, până în acest moment, vaccinurile anti-COVID „nu au fost testate suficient”.
Un alt motiv pentru refuzul vaccinării anti-COVID a fost teama de „posibilele efecte secundare ale vaccinurilor anti-COVID-19”, dar și opinia că vaccinurile existente nu sunt eficiente.
Dintre europenii care s-au declarat împotriva vaccinării, doi din trei (65%) au răspuns că nimic nu-i poate convinge să se vaccineze.
„Strategia UE privind vaccinurile este un succes istoric. Cu peste 70% vaccinați complet și cu peste 50% din UE cu booster, am făcut progrese bune”, a scris, pe Twitter, Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, alături de rezultatele raportului Eurobarometru.
Profesioniștii din domeniul sănătății, medicii, asistentele și farmaciștii rămân cea mai de încredere sursă de informații (62%), urmați de autoritățile naționale de sănătate (49%).
Raportul integral poate fi citit aici: Attitudes on vaccination against Covid-19 (2022) - martie 2022 - - Eurobarometer survey (europa.eu)