Mai mult de 6,700 de musulmani rohingya, inclusiv cel puţin 730 de copii sub vârsta de cinci ani, au fost omorâţi între luni august şi septembrie, după ce violenţele au început în Rakhine, Myanmar, potrivit Medecins Sans Frontieres, scrie The Guardian.
“Numărul deceselor poate să fie subestimat, în condiţiile în care nu am supravegheat toate aşezările de refugiaţi din Bangladesh şi pentru că statisticile nu au luat în calcul familiile care nu reuşit să iasă din Myanmar”, a spus directorul medical de la MSF, dr. Sidney Wong.
Majoritatea oamenilor omorâţi, respectiv 69%, au fost împuşcaţi, în timp ce alţii au fost arşi sau bătuţi până la moarte. “Am auzit de cazuri în care familii întregi au dispărut după ce au fost închişi în propriile case, cărora li se dădeau foc”, a mai spus Wong.
Peste 640,000 de oameni rohingya au fugit din Rakhine, începând cu luna august. Soldaţii, poliţia şi miliţii locale au ars sute de sate rohingya. De asemenea, au fost acuzaţi că au violat în grupuri femei şi copii şi că au măcelărit civili.
Ţările din vest au condamnat violenţele ca fiind epurări etnice, acuzaţie pe care Myanmar a respins-o. Oficialii din Myanmar au dat vina pe “teroriştii extremişti”, care fac parte dintr-un nou grup militant rohingya. Cei de la The Guradian au încercat să contacteze un purtător de cuvânt al guvernului din Myanmar, însă nu au primit niciun răspuns.
Se crede că unele dintre cele mai mari violenţe au avut loc în Tula Toli, unde supravieţuitorii au spus că rezidenţii erau adunaţi pe malurile râurilor şi împuşcaţi când încercau să scape. Jurnaliştii de la The Guardian afirmă că au văzut videoclipuri făcute de locuitori, în care corpurile copiilor erau spălate la maluri.
Supravieţuitorii cred ca au murit câteva mii doar în acel sat.
Myanmar insistă că aceste cazuri de ucideri în masă şi violuri sunt fabricare de sute de mii de rohingya, care locuiesc acum în tabere de refugiaţi din Bangladesh.
Doi jurnalişti Reuters, care investigau evenimentele, au fost arestaţi în această săptămână. Wa Lone şi Kyaw Soe Oo au fost duşi în detenţie pentru că aveau hărţi şi documente referitoare la regiune, după ce s-au întâlnit cu ofiţeri din cadrul poliţiei la cină în Yangon, capitala comercială din Myanmar.
Ambasada SUA a numit detenţia “complet neregulamentară”. Armata din Myanmar i-a arestat pe cei doi sub Actul Oficial Secret, cu un termen maxim de închisoare de 14 ani.