Nivelul apelor creşte, gheţarii se topesc, coralii sunt din ce în ce mai albi, iată doar câteva exemple din care reiese că încălzirea globală afectează fiecare colţ al planetei. În România, 1901-2020, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1 ° C – o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme, în funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp. De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius, în cazul verii, în regiuni din sudul țării.
Potrivit Green Report, dovezile antice colectate din inelele copacilor, sedimentele oceanice, recifele de corali și straturile de roci sedimentare indică faptul că dioxidul de carbon provenit din activitatea umană crește de 250 de ori mai repede decât cel provenit din surse naturale după ultima eră glaciară, iar încălzirea actuală se produce de aproximativ 10 ori mai repede, potrivit NASA. Weather.com a centralizat mai multe astfel de tendinţe.
1. Nivelul mărilor crește mai repede
Nivelul global al mărilor a crescut cu aproximativ 10 cm în ultimii 100 de ani, potrivit NASA. S-ar putea să nu pară mult, dar rata de creștere a nivelului mării în ultimele două decenii este aproape dublă față de cea din întregul secol precedent. Creșterea nivelului mării este determinată de topirea ghețarilor și a calotei glaciare. Iar odată cu creșterea nivelului mării apar și inundații mai frecvente. Inundațiile provocate de mareea înaltă care nu sunt asociate cu un eveniment meteorologic major – cunoscute și sub numele de inundații neplăcute – sunt cu 300% până la 900% mai frecvente în multe comunitățile de coastă din SUA decât erau în urmă cu doar 50 de ani.
2. Temperaturile sunt în creștere
Datorită creșterii dioxidului de carbon, împreună cu alte emisii de origine umană care ajung în în atmosferă, temperatura medie la suprafața Pământului a crescut de la sfârșitul secolului al XIX-lea. „Cea mai mare parte a încălzirii a avut loc în ultimii 40 de ani, cei mai recenți șapte ani fiind cei mai calzi”, notează NASA.
3. Oceanele se încălzesc
Oceanele s-au încălzit, potrivit NASA, cu 0,6 grade Celsius din 1969 până în prezent. Apele sunt cele care absorb peste 90% din căldura atmosferică. Impactul încălzirii oceanelor este de amploare. De la topirea calotelor de gheață până la fenomene meteorologice extreme, oamenii de știință spun că impactul încălzirii oceanelor se va resimți pe tot globul pe măsură ce trec anii.
4. Fenomene meteo extreme mai frecvente
Anul trecut a fost unul al fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv incendii de vegetație, uragane și valuri de căldură care au atins recorduri. Experții spun că nu a fost o anomalie – fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente și este posibil să vedem mai mulți ani cu vreme intensă și distructivă. Între 1900 și 1980, de exemplu, un nou record de temperatură avea loc, de obicei, la fiecare 13,5 ani. Din 1981, un nou record are loc la fiecare trei ani. Un rezultat al încălzirii globale și al creșterii temperaturii la suprafața mării este schimbarea tiparelor de precipitații și de furtuni. Apa mai caldă este un ingredient-cheie pentru uragane, iar cercetările recente au făcut legătura între schimbările climatice și furtunile mai intense.
5. Stratul de zăpadă a fost redus
Datele din satelit arată că straturile de zăpadă de primăvară din emisfera nordică au scăzut în ultimele cinci decenii, iar zăpada se topește mai devreme, potrivit NASA. În timp ce căderile de zăpadă din ultima parte a anului pot modifica mediile generale, tendința pe termen lung este clară. Este posibil ca nepoţii noştri să nu mai vadă zăpadă decât în filme.
6. Ghețarii se retrag
Deoarece ghețarii sunt atât de sensibili la fluctuațiile de temperatură, oamenii de știință spun că ghețarii oferă indicii irefutabile despre efectele încălzirii globale, potrivit National Snow and Ice Data Center.
Potrivit indicatorilor EPA privind schimbările climatice, ghețarii din Statele Unite și din întreaga lume s-au redus, în general, începând cu anii 1960. Ritmul de topire a ghețarilor s-a accelerat în ultimul deceniu.
7. Oceanele devin din ce în ce mai acide
Aciditatea apelor oceanice de suprafață a crescut cu aproximativ 30% de la începutul Revoluției Industriale. Acidifierea are loc pe măsură ce dioxidul de carbon produs de om este absorbit de oceane.
„Estimările nivelurilor viitoare de dioxid de carbon, bazate pe scenariile de emisii obișnuite, indică faptul că, până la sfârșitul acestui secol, apele de suprafață ale oceanelor ar putea fi cu aproape 150% mai acide, ceea ce ar duce la un pH pe care oceanele nu l-au mai cunoscut de peste 20 de milioane de ani”, arată weather.com Acidifierea oceanelor pune în pericol fauna marină, în special crustaceele, ceea ce are un impact asupra întregului lanț alimentar marin, inclusiv asupra oamenilor.