Un bărbat care a fost internat de mai multe lori la Spitalul de Psihiatrie de la Brăila a atacat cinci femei care au ajuns în stare foarte gravă la Urgenţe, marți, desfigurate de agresor. Deşi atacatorul a fost prins de poliţişti, iar acum s-a întors la spital, legea nu permite internarea lui permanentă. Bărbatul de 37 de ani, cu afecţiuni psihice grave, a fost externat în noiembrie anul trecut din Spitalul de Psihiatrie Sfântul Pantelimon din Brăila, iar medicii spun că nu poate rămâne internat mai mult de 30 de zile, conform legislaţiei în vigoare. Fiecare externare de acest fel înseamnă punerea în libertate a unui pericol public. „Bolnavii psihic nu răspund din punct de vedere penal pentru faptele comise, dacă expertiza medicolegală psihiatrică stabileşte lipsa discernământului în momentul comiterii faptei”, spune criminologul Dan Antonescu.
Însă, pentru a se stabili lipsa discernământului şi pentru a se putea interna bolnavul periculos într-un ospiciu cu regim special, unde să poată fi păzit, este nevoie de o expertiză şi de o hotărâre judecătorească. Ambele necesită timp, iar în libertate bolnavul poate ucide. Pentru expertiza psihiatrică este nevoie de acordul bolnavului care urmează a fi expertizat. Dacă refuză expertiza, poliţistul care reuşeşte să prindă un astfel de pericol public trebuie să prezinte dosarul unui procuror, ca acesta să se pronunţe în legătură cu necesitatea expertizei psihiatrice, apoi, pentru internare, trebuie să se obţină o hotărâre judecătorească.
Dacă bolnavul psihic este minor, legea obligă organele de ordine să ceară acordul acestuia doar în prezenţa unuia dintre părinţi sau a unui tutore legal, chiar dacă au existat cazuri în care psihopatul şi-a ucis părinţii sau tutorii. Sunt 20 de articole din Codul de Procedură Penală referitoare la posibilitatea efectuării unei expertize psihiatrice, care îngreunează foarte mult procedurile. Procurorul nu are obligaţia să se pronunţe pe loc, pentru că trebuie să studieze întregul dosar. Dacă nu este dată ordonanţă de reţinere, ci doar mandat de aducere, poliţistul nu are voie să stea de vorbă cu un criminal mai mult de opt ore, apoi este obligat să-l lase liber, pe stradă.
„În legislaţia anterioară, dispunerea şi efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice era mult mai facilă. Acum legislaţia a devenit mult mai stufoasă, în detrimentul celerităţii anchetei şi aparent în apărarea drepturilor omului. În realitate, cetăţenii sunt expuşi unui pericol clar, pentru o perioadă nejustificat de lungă”, mai spune criminologul.
Poliţistul are obligaţia să-i ceară acceptul suspectului, chiar şi în cazul infracţiunilor de omor, pentru a fi supus unei expertize medicale psihiatrice.
Dacă fapta este comisă în weekend sau de sărbătorile legale, judecătorul de serviciu are şi alte dosare urgente în care trebuie să se pronunţe, deşi infracţiunea nu cunoaşte termenul de weekend. Şi un minut lăsat în libertate, un bolnav psihic poate fi un pericol.
Noua legislaţie atinge culmea drepturilor omului: îl întreabă pe psihopatul criminal dacă vrea sau nu vrea să fie consultat de medicul psihiatru.
Medicii vor schimbarea legislaţiei
Dintre cele cinci femei atacate, doar patru au depus plângere la Poliţie. Asistenta de la spitalul de psihiatrie care îl trata de obicei și care a fost bătută crunt de bolnav nu a fost recunoscută de agresor. „El avea tratament pentru schi-zofrenie. Femeilor atacate le-a spus că vor să-i facă rău fetei lui, dar el nu este căsătorit şi nu are un copil. Avea halucinaţii.
Legislaţia va trebui schimbată pentru cazuri de genul acesta. El oricând poate să revină şi să creeze probleme pentru siguran-ţa noastră. Avem cazuri similare cu mai mulţi pacienţi şi destui angajaţi care au avut probleme şi nu ai ce să le faci. Poate într-o zi ne vom trezi cu crime pe stradă. El locuieşte vizavi de spital. Dacă avea o armă, putea să ucidă”, spune Crăciun Florentin, managerul spitalului de psihiatrie din Brăila.