Filmul a pornit ca un proiect de ecranizare a romanului cu același titlu, de Olivia Odăianu. Deși mulți spectatori sau critici de film au fost deranjați de faptul că filmul nu respectă povestea cărții de la care a pornit, ficțiunea bazată pe acțiune și spionaj poate fi pusă pe același plan cu filme de la Hollywood – ceea ce s-a și dorit, atunci când echipa care a realizat producția a luat decizia de a face un film cu circulație internațională.
De asemenea, mulți au criticat faptul că actorii nu vorbesc în limba română, ci în engleză, exprimându-și dezamăgirea în legătură cu această alegere a regizorului Iura Luncașu. Cum nu este vorba despre un documentar sau despre un reportaj, filmul de spionaj în limba engleză nu se deosebește de alte producții cinematografice din aceeași categorie, făcute în alte țări ale lumii, iar limba engleză este un avantaj pentru publicul internațional. În plus, este primul film făcut în România care promovează explicit turismul în țara noastră, dar și activitatea Serviciului Român de Informații. Dacă până acum, eroii erau de la CIA, FBI sau MI6, pentru prima oară apar într-un film artistic eroi de la SRI care reușesc să salveze un vaccin anticancer inventat de un cercetător român.
„Acel Martie” este o poveste cu spioni români care se bat cu rușii, dar și cu alte agenții de intelligence, iar la final ies învingători. Povestea urmărește misiunea unei agente secrete de la Serviciul Român de Informații, Anabel Albu - interpretată de Mădălina Bellariu Ion -, care trebuie să protejeze un cercetător din domeniul medical, Vlad Bratu – interpretat de Eduard Trică -, într-un context tensionat, marcat de intrigi politice și operațiuni de spionaj: premierul României încearcă să vândă vaccinul anticancer inventat de cercetătorul din Cluj rușilor, cercetătorul este urmărit de spionii ruși care vor să preia vaccinul – pentru care au negociat cu premierul român plata unei sume foarte mari de bani. Vlad încearcă să facă o colaborare cu guvernul Spaniei, dar și spaniolii vor să preia drepturile asupra vaccinului integral, iar înțelegerea pică.
Filmul este o coproducție româno-spaniolă și a fost filmat timp de numai 24 de zile, în mai multe locuri din Cluj-Napoca și Castell de Peniscola, Spania. În distribuție apar mai multe nume cunoscute la nivel internațional, printre care Esther Acebo - cunoscută din serialul „La Casa de Papel”, Costas Mandylor (franciza Saw) și Luke Roberts, din „Game of Thrones”.
Ficțiune clasică de acțiune și spionaj
Trimisă în misiune, agenta SRI reușește să-l salveze pe inventatorul român, iar cei doi ajung într-o frumoasă poveste de dragoste. Intriga se complică, pe parcursul acțiunii, transformându-se într-o serie de situații tensionate, specifice filmelor de ficțiune din genul acțiune-spionaj, devenind o confruntare complexă între mai multe tabere cu interese politice, jocuri de putere și servicii secrete rivale care se intersectează periculos. Nu lipsesc armele de foc și scenele de luptă corp la corp.
Anabel îi câștigă încrederea lui Vlad, cei doi se întâlnesc în Spania, unde Vlad are o întrevedere cu reprezentanții guvernului spaniol, pentru a negocia dezvoltarea vaccinului în colaborare cu statul român, iar Anabel este plasată de SRI ca fals reprezentant al Ministerului Turismului din România. Cei doi sunt cazați în același hotel, în camere alăturate, astfel încât Anabel să poată fura stickul pe care se află toate informațiile despre vaccin, dar povestea se complică și informațiile ajung la Anabel chiar din mâna inventatorului care îi dă dispozitivul pentru a-l duce înapoi, în România.
Informațiile sunt așteptate și de spionii ruși la care Anabel apelase pentru a-și găsi tatăl, iar finalul acestei intrigi este neașteptat.
Eroii nu mai sunt de la CIA, FBI sau MI6, ci de la SRI
La fel ca o producție cinematografică hollywoodiană, în care spionii serviciilor de informații americane ies mereu învingători, în „Acel Martie” spionii români ies învingători în lupta pentru salvarea invenției românești și reușesc să promoveze imaginea pozitivă a României. De fapt, ideea echipei producției chiar aceasta a fost: să facă un film de talie internațională care să ducă peste granițe imaginea îmbunătățită a României, ca țară cu un serviciu de informații puternic și cu multe locuri de vizitat. Tocmai de aceea s-a ales varianta în limba engleză, pentru a fi mai ușor „de digerat” de publicul internațional – situație care a scandalizat o parte din publicul autohton.
S-a pornit de la un buget de aproape 6 ori mai mic
Regizorul filmului, Iura Luncașu, a declarat, pentru Jurnalul, la premiera de gală a producției, care a avut loc la Afi Cotroceni, joia trecută, că inițial s-a mers pe ideea de a face un film românesc, în limba română, cu actori români, pentru care avea un buget de 700.000 de euro, însă producătorul a reușit să obțină o sumă mult mai mare și s-a trecut la varianta de film în limba engleză, în care să joace și actori străini. Bugetul total a ajuns la 4 milioane de euro.
Reacția unei părți a publicului a fost neașteptată: chiar în seara premierei de gală, un spectator a reproșat echipei de producție că e „bătaie de joc”, pentru că filmul e în limba engleză și actorii joacă prost. A fost prima oară când un eveniment de lansare a unui film, cu toată echipa de producție prezentă, a stârnit astfel de reacții. Erau prezenți în sală și actorii străini care au avut roluri în producția românească și care au fost șocați de reacția din public.
Acuzațiile la adresa regizorului, producătorului și actorilor au continuat pe rețelele de socializare, unul dintre reproșuri fiind că „până și bătrâna care trecea strada vorbește o engleză impecabilă” - filmul fiind în limba engleză, integral. Cei deranjați de folosirea limbii engleze consideră că dacă acțiunea se petrece în mare măsură în România ar fi trebuit ca filmul să fie în limba română, chiar dacă intenția a fost să se lanseze pe plan extern, cu scopul de a promova România.
Actorii români au depus eforturi mari pentru a vorbi cât mai bine în limba engleză. Unul dintre personaje este interpretat de fostul atacant al echipei de fotbal Universitatea Craiova, Gică Craioveanu, care a mărturisit că rolul pe care l-a interpretat (cel de senator) a fost mai scurt, tocmai pentru că trebuia să vorbească doar în limba engleză.
Pentru publicul care și-ar fi dorit mai multe asemănări cu realitatea, nici ideea de colaborare sau de rivalitate pe acest subiect între serviciile secrete ale țărilor implicate nu poate fi verosimilă, așa cum nici subiectul intrigii principale nu poate fi luat în considerare ca verosimil, pentru că în realitate, nu România, ci chiar Rusia a lansat vaccinul anticancer, acum trei luni, însă filmul este pură ficțiune, neavând legătură cu fapte reale, așa cum s-ar aștepta această parte a publicului autohton.
„Acel Martie” este primul film artistic înscris la „cash rebate” - rambursarea de către statul român a 30% din totalul cheltuielilor eligibile pentru filmările din țara noastră – care chiar promovează România, explicit.