Adrian Năstase, fost premier al României, analizează, pe blogul personal, situația actuală a clasei politice și a listelor electorale.
______
Cum va arata si ce rol va avea in viata publica romaneasca viitorul parlament? Toti suntem de acord ca actualul parlament a fost un esec. Experimentul lui Traian Basescu – votul uninominal – a creat un parlament fara personalitati si fara personalitate. O structura ineficienta, incapabila sa-si joace rolul constitutional.
Pornind de la aceasta concluzie, partidele au decis sa revina la votul pe lista nationala la viitoarele alegeri parlamentare. Ideea este corecta. Ramane insa chestiunea de a vedea cum vor fi intocmite aceste liste. In 2004, atunci cand – in calitate de presedinte al partidului – am avut de rezolvat aceasta problema, am decis, impreuna cu colegii mei din conducere, sa folosim sistemul 2+1, pentru listele judetene, organizatiile locale, la fiecare 3 locuri eligibile, urmand sa propuna doi candidati iar conducerea centrala a partidului sa formuleze o singura propunere din trei. Ratiunea era aceea ca in parlament era nevoie si de academicieni, diplomati, specialisti in domeniul informatiilor, etc., pentru a asigura o buna acoperire a comisiilor parlamentare. In urma discutiilor cu organizatiile judetene, decideam ordinea concreta pe lista, in functie de candidatul central sau local ce putea sa fie “locomotiva” pentru lista. In acest fel, grupurile parlamentare au preluat si reprezentanti locali dar si personalitati cu experienta de guvernare, oameni de cultura cu valente nationale.
Sub presiunea probabila a unor ONG-uri care repeta, periodic, mantra schimbarii clasei politice, Liviu Dragnea a anuntat ca listele judetene vor cuprinde numai candidati propusi de organizatiile locale si ca el nu va trimite, pe aceste liste, pe nimeni de la centru. Este mai bine asa? Eu nu cred. In primul rand, se alege, evident, un singur parlament (nu se aleg parlamente judetene). Cum se va coordona configurarea comisiilor parlamentare? Cand se va trage linia, se va observa – posibil – ca in noul parlament sunt prea multe persoane din zona de educatie sau prea multi tineri oameni de afaceri. Un parlament fara personalitati, fara oameni cu notorietate nationala nu va putea sa comunice public. Un grup parlamentar fara membri cu mare autoritate profesionala nu va putea sa promoveze proiecte cu valoare ideologica. Un grup parlamentar care nu va cuprinde oameni cu experienta in afacerile europene nu va putea sa se angajeze in marile batalii ce vor urma la nivelul Uniunii Europene. Rostul conducerii partidului este sa coordoneze acest proces de nominalizari – inclusiv procentul de tineri si de femei pe liste. Conducerea partidului, in opinia mea, nu se poate dezinteresa de efortul de “head hunting” pentru liste, fiind necesara cautarea unor juristi de marca (bataliile cele mai importante urmand sa se desfasoare, in continuare, in domeniul juridic/justitiei) sau candidati cu experienta economica/sociala din zona guvernamentala/academica. In plus, in formula actuala, diverse persoane interesate vor alerga prin judete, pe cont propriu, pentru a se “indigeniza” pe listele locale. Conducerea partidului va avea doar un drept de cenzura pentru propunerile locale? Nu trebuie sa aiba un rol activ in gasirea unor candidati de valoare? Riscul, in caz contrar, este acela ca si noul parlament sa fie o masa de manevra pentru viitorul executiv. Sunt sigur ca Liviu Dragnea nu doreste un astfel de parlament.
Pe de alta parte, daca se incearca sa se dea un semnal puternic de transfer total al chestiunii desemnarii candidatilor la nivel local, se poate merge pana la capat, conferind presedintilor organizatiilor judetene dreptul de a semna listele de candidaturi. Articolul 52 din Legea 208/2015, referitoare la alegerile parlamentare, permite acest lucru:
“(8) Propunerile de candidaţi se fac în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza declaraţiei de acceptare a candidaturii semnate de aceştia”.
Inca o problema – varsta parlamentarilor. S-a batut moneda pe aceasta chestiune la alegerile anterioare. Cei mai multi parlamentari actuali sunt tineri. Fara experienta insa. Fara anvergura. Rezultatele se cunosc. Am adaugat o fotografie a parlamentului roman de la inceputul secolului trecut. Cei mai multi membri ai sai erau la varsta maturitatii sau a senectutii.
Sigur ca, de atunci, s-au schimbat multe lucruri, dar sa luam exemplul parlamentului american actual. La 31 octombrie 2015, varsta medie in Camera Reprezentantilor era de 57 de ani iar in Senat, varsta medie era de 61 de ani. Durata mandatelor era de 8,8, respectiv 9,7 ani! Exista oare un interes ca Romania sa aiba un parlament al bobocilor?
Concluziile le trageti singuri.