„Nimic nu este imposibil!”, i-a avertizat Macron, recent, pe susținătorii săi, în timp ce sondajele sugerau faptul că rivala lui, Marine Le Pen, liderul dreptei radicale, era plasată mai aproape ca oricând să câștige cursa prezidențială.
În urmă cu o lună, Le Pen se afla la 10 puncte în urma președintelui Macron și lupta pentru un loc în turul al doilea, contra acestuia. În ultimele zile, ea devenise însă favorită clară pentru a-l înfrunta pe Macron în runda finală, după votul de duminică. Mai mult, sugerau sondajele, dacă Le Pen ar ajunge în turul doi, din 24 aprilie, o eventuală victorie a liderului extremei dreapta nu ar mai fi deloc imposibilă.
Războiul a făcut jocurile
Șefa partidului Adunarea Națională le putea mulțumi pentru această turnură neașteptată celor doi lideri considerați, până nu de mult, periculoși pentru campania sa: rivalului ei de dreapta, Éric Zemmour, și președintelui rus, Vladimir Putin, perceput în prezent drept un paria internațional.
„Aș spune că această campanie a lui Zemmour a fost distrusă de Ucraina”, scria recent Gilles Paris, specialist în alegeri pentru cotidianul francez „Le Monde”. „Atitudinea sa pro-rusă a fost o povară, în timp ce Marine Le Pen a fost suficient de inteligentă pentru a pivota spre un punct de vedere mai moderat. Ea a fost gata să accepte imediat refugiați, în timp ce lui Zemmour i-au trebuit două zile pentru a înțelege că acești refugiați erau bine acceptați în Franța”, mai preciza el. De atunci, Le Pen a preluat o bună parte din voturile lui Zemmour, adăuga Paris.
Dacă în urmă cu două luni, Le Pen și Zemmour mergeau cap la cap în sondaje, ultimele estimări acordau 15 procente în favoarea șefei Adunării Naționale.
În ultimii cinci ani, Le Pen a tras din greu pentru a-i atrage de partea ei pe alegătorii tradiționali de dreapta, care o considerau cândva prea extremistă. Ea și-a îndulcit retorica și a abordat o imagine mai moderată, dărâmând zidul dintre majoritatea de dreapta și dreapta radicală.
Le Pen promite în continuare limitarea migrației, o politică de prioritizare a francezilor în privința locuințelor, locurilor de muncă și a ajutoarelor sociale, precum și interzicerea vălului musulman. Ea a renunțat însă la planul de a părăsi UE.
Și, deși Putin a sprijinit-o public în timpul ultimei curse prezidențiale, iar partidul ei rambursează în prezent un împrumut la o bancă rusească, Le Pen a deviat discuția despre luptele din Ucraina, axându-se pe subiectul principal al campaniei sale: combaterea creșterii prețurilor de acasă, în condițiile în care războiul pune presiune pe economia Franței.
Macron, furios
De cealaltă parte, Macron e acuzat că s-a implicat prea mult în politica externă, fiind absent în dezbaterile privind politica și economia din țară. În același timp, el a pierdut din „elanul” inițial, obținut în rândul propriului electorat după ce s-a angajat în tratativele cu Kremlinul pentru soluționarea crizei din Ucraina.
În plus, în ultima vreme, șeful statului francez s-a confruntat cu mai multe critici pentru faptul că ar fi vorbit prea mult cu președintele Putin. Frustrarea sa a ieșit la suprafață, atunci când a fost întrebat despre acest subiect în ultima săptămână a campaniei sale electorale. „Nu sunt eu cel care îl simpatizează pe Putin!”, a răbufnit Macron. „Nu sunt eu cel care caută finanțare din partea Rusiei. Asta e treaba altor candidați!”, a spus președintele francez.