Marele pariu al guvernului este evoluţia economică din 2023, sunt de părere analiştii financiari consultaţi de ZF pe tema bugetului de stat. Creşterea de venituri de 14% bugetată în 2023 se bazează pe expansiunea PIB, dar în condiţiile în care în mai multe ţări europene, inclusiv în Germania, este aşteptată o recesiune, dacă economia României nu performează la cotele prognozate, finanţele ţării sunt date peste cap.
Nimeni nu ştie sigur ce va fi în 2023 din punctul de vedere al evoluţiei economiei, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
„Pariul major este pe partea de venituri, pentru că avem o incertitudine foarte mare legată de dinamica economică. Asistăm la un moment în care incertitudinea la orizont este foarte mare şi nu avem argumente solide să susţinem un scenariu sau altul. Pot fi consecinţe destul de ample la nivelul economiei”, spune el.
Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, spune despre prognoză şi deficitul bugetar programat în 2023 că sunt cifre realiste. Prognoza guvernului de creştere economică de 2,8% este, mai mult sau mai puţin, în linie cu aşteptările instituţiilor internaţionale precum Comisia Europeană, Banca Mondială sau FMI.
„Dacă este să ne referim strict la deficit şi creşterea economică sunt cifre realiste. Pe deficit suntem în linie cu planificarea de revenire în cei 3% din PIB, care s-ar realiza în 2024”, spune el.
Ministerul de Finanţe a publicat, marţi seară, proiectul de buget pentru 2023, cea mai aşteptată lege a anului. Potrivit documentului, veniturile statului ar urma să crească cu 14% faţă de 2022 şi să ajungă la circa 540 mld. lei. Cheltuielile ar urma să încetinească creşterea şi să ajungă la 608 mld. lei în 2023, de la 553 mld. lei în 2022, o creştere de sub 10%.
Deficitul bugetar ar urma astfel să scadă atât în termeni absoluţi, cât şi ca pondere în PIB. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar urma să fie de circa 68 mld. lei (de la 83 în 2022), adică 4,4% din PIB.
„Cea mai mare problemă pe deficit nu este neapărat cât vom cheltui, ci finanţarea acestuia”, este de părere Florin Andrei, care adaugă: „Anul acesta trebuia ca deficitul să fie de peste 6% din PIB, dar probabil va fi mai mic, pentru că a crescut foarte mult costul de finanţare pe de o parte şi pe de altă parte băncile nu mai au acelaşi apetit de finanţare.”
Ionuţ Dumitru este de părere că ţinta de deficit este normală, în linii mari, şi reducerea acestuia este obligatorie.
„În mare, ţinta de deficit este una normală cumva, avem nevoie de o reducere a deficitului bugetar şi pare că guvernul a înţeles şi ţinteşte un deficit semnificativ mai mic. Proiecţiile de venituri sunt probabil destul de optimiste. Nu ştim cum va arată anul economic 2023”, spune Ionuţ Dumitru.
De asemenea, Florin Andrei crede că proiecţia de venituri este destul de optimistă şi că probabil se bazează pe digitalizarea ANAF.
Guvernul precizează, în suita de documente care însoţeşte legea bugetului public, că majorarea veniturilor se bazează pe avansul economic, digitalizarea ANAF şi creşterile de taxe care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, precum majorarea impozitului pe dividende, a impozitelor pe proprietate sau a TVA-ului pentru sucuri cu zahăr.
Inflaţia va fi de asemenea un factor care va umfla puternic veniturile bugetului de stat. Deşi aduce şi majorare de cheltuieli, rezultatul net este în favoarea bugetului de stat. Chiar dacă nu scrie negru pe alb, majorarea de venituri la bugetul de stat va fi şi din inflaţie: guvernul şi-a bugetat creşteri de venituri din TVA de 19% în 2023, faţă de 2022, mai mult decât din alte impozite şi peste creşterea de venituri totală de 11%.
„Oricât de cinic ar părea, o inflaţie mare ajută bugetul în măsura în care cheltuielile nu cresc în linie cu inflaţia, iar partea de venituri este ajutată mai mult decât este indexarea inflaţiei în cheltuieli”, mai spune Ionuţ Dumitru.
Cheltuielile ar urma să încetinească la o creştere de 10% în 2023 şi să fie de 608 mld. lei, ajustarea deficitului bugetar urmând să se facă, potrivit proiectului de buget, pe seama cheltuielilor. Este însă realistă încetinirea cheltuielilor?
Greu de spus acum, răspunde Ionuţ Dumitru: „Pe veniturile populaţiei, salarii, pensii, pare că există o înţelegere politică pe moment cu privire la cât vor creşte. Ele cresc mai puţin decât creşte PIB-ul nominal, ceea ce înseamnă o pondere mai mică în PIB.”
Cheltuielile de personal ar urma să crească cu sub 8% în 2023, faţă de 2022, în vreme ce cheltuiala cu asistenţa socială, majoritatea pensii, ar creşte cu 5%. Investiţiile ar urma să crească până la 112 mld. de lei, adică 7,2% din PIB. Cu toate acestea, la 10 luni din 2022, investiţiile au fost de 48 mld. lei, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor.
Florin Andrei nu crede că sunt şanse să mai crească mult cheltuielile cu investiţiile: Pe investiţii suntem jos ca execuţie şi nu cred că se va mai face mare lucru. Este o alocare care tot timpul a fost sacrificată”.
Cu toate acestea, în 2023, guvernul spune că avansul economic se va baza mai mult pe investiţii şi mai mult pe consum, ceea ce ar însemna o schimbare majoră în modelul de creştere economică din consum.
„Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+ 6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%”, scriu reprezentanţii guvernului în strategia fiscal-bugetară.
(sursa: Mediafax)