Camera Superioară a Parlamentului a adoptat, astfel, un proiect inițiat de 22 de deputați PSD, PNL, USR, UDMR și neafiliați, care stabilește că termenul până la care un beneficiar poate obține valorificarea în bani a punctelor aferente imobilului preluat abuziv de comuniști curge în termen de trei ani de la comunicarea de către ANRP a deciziei de compensare. În forma actuală a legii, termenul curgea de la emiterea deciziei, iar litigiile din instanțele de judecată făceau uneori imposibilă valorificarea punctelor în termenul stabilit. Legea, care a apărut în 2013, după mai multe decizii pilot ale CEDO împotriva României, a suferit, în ultimii nouă ani, mai multe modificări, ca urmare a deciziilor CCR și ale ÎCCJ.
România a fost condamnată la CEDO, în 2010, pentru încălcarea Convenției, ca urmare a ineficienței sistemului de restituire a proprietăților preluate în mod abuziv de regimul comunist, impunând autorităților de la București „eficientizarea de urgență a sistemului de restituire a proprietății, prin adoptarea unui cadru legislativ unic, accesibil, previzibil și clar”. Ulterior, a fost adoptată Legea 165/2013 care, însă, timp de nouă ani, a demonstrat că are mari lacune constituționale. După adoptarea legii și până în prezent, s-au înregistrat nu mai puțin de 45 de intervenții asupra actului normativ, având la bază și mai multe decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Unul dintre motivele care au condus la neatingerea scopului vizat de legiuitor este, în opinia inițiatorilor, redactarea deficitară a articolului 31, alineat 1, din legea vizată. Potrivit legii, restituirea se poate face în natură sau prin acordarea unor măsuri compensatorii, cum ar fi cea a compensării prin puncte. Deținătorul acestor puncte trebuie să realizeze, după obținerea deciziei de compensare, un demers în plus, mai exact să depună la ANRP, personal sau prin mandatar, o cerere de valorificare a punctelor acordate prin decizia de compensare. Iar termenul de valorificare a acestor puncte este de trei ani, calculat din momentul emiterii deciziei de compensare.
Practică neunitară a instanțelor
La nivelul instanțelor judecătorești, însă, jurisprudența nu este una unitară. Majoritatea instanțelor resping cererile de chemare în judecată ca fiind nefondate, iar un număr semnificativ mai mic admit acțiunile printr-un artificiu de interpretare legislativă.
Această prevedere din legea în vigoare prezintă o serie de neajunsuri, care reflectă modalitatea de punere în aplicare a legii și garantarea exercitării drepturilor de către persoanele îndreptățite, nefiind respectate principiile impuse de CEDO prin hotărârile pilot pronunțate în anul 2010. Spre exemplu, comunicarea acordării punctelor. Persoana îndreptățită se află în imposibilitatea de a verifica existența unei decizii de validare/invalidare emisă în urma soluționării dosarului de fond funciar. Accesând site-ul ANRP, beneficiarul poate afla doar stadiul dosarului său, fără a cunoaște modalitatea efectivă de finalizare a acestuia.
Guvernul susține modificările
În forma actuală a legii, „în termen de trei ani de la emiterea deciziei de compensare, deținătorul de puncte poate solicita valorificarea acestora în numerar. Pentru deciziile emise înainte de 1 ianuarie 2017, termenul începe să curgă de la această dată”. În forma propusă spre aprobarea Parlamentului prin acest proiect de lege inițiat, termenul de valorificare de trei ani va curge de la data comunicării deciziei, „asigurându-se astfel garanția exercitării dreptului de către beneficiar”.
Conform inițiatorilor, modificarea propusă urmărește respectarea principiilor constituționale și a celor regăsite de CEDO, precum și crearea unui mecanism efectiv prin care beneficiarul direct vizat de acest act să își poată valorifica drepturile câștigate în prealabil.
Guvernul României este de acord cu această modificare. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Executivul arată că, în prezent, la nivelul ANRP există litigii care vizează obligarea instituției la emiterea titlurilor de plată după expirarea termenului de trei ani de la emiterea deciziei. Iar în litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată, beneficiarii deciziilor de validare parțială sau compensare reclamă refuzul ANRP de emitere a titlurilor de plată în situația în care aceștia solicită acest drept după împlinirea termenului de trei ani de la data emiterii deciziei.
Vot unanim în plenul Senatului
Comisia Juridică a Senatului, forul raportor al primei camere sesizate, a analizat acest proiect de lege pe parcursul a mai multor ședințe, iar, în data de 18 octombrie, a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu mai multe amendamente admise și amendamente respinse.
Unul dintre amendamentele admise a fost cel prin care noua prevedere legislativă să prevadă că „în termen de trei ani de la comunicarea deciziei de compensare, deținătorul de puncte poate solicita valorificarea acestora în numerar”. Iar unul dintre amendamentele respinse viza introducerea unui nou alineat conform căruia „beneficiarii care au depășit termenul de trei ani prin raportare la data emiterii deciziei de compensare, menționată în decizie, vor depune împreună cu cererea de valorificare și dovada datei comunicării deciziei de compensare”.
Legea a trecut de votul Plenului Senatului în ședința din data de 24 octombrie 2022, cu 112 voturi „pentru”, niciunul „împotrivă” și doar o abținere. La data de 31 octombrie, actul normativ a fost transmis Camerei Deputaților – for decizional, iar Comisia Juridică are termen, până în data de 22 noiembrie, să depună raportul.