Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar să readucem în atenția românilor, a celor tineri în special, principalele caracteristici și însemnătatea unui asemenea act: „Proclamația de la Islaz era un program politic atât de generos și de avansat încât unele dintre prevederile sale nu s-au realizat decât în secolul al XX-lea. Ea cuprindea 22 de revendicări: independență administrativă și legislativă, egalitate în drepturile politice, libertatea deplină a tiparului, acces egal la educație indiferent de sex, abolirea pedepselor corporale – considerate degradante pentru demnitatea umană –, desființarea pedepsei cu moartea și multe altele.”, aminteau cercetătorii Arhivelor Naționale ale României (ANR) într-o încercare de revalorizare a documentelor care au însoțit actul politic menționat anterior.
Înlăturarea administrației ruse
Proclamația de la Islaz, scrisă pe mătase galbenă (în limba română cu alfabet chirilic) și donată de urmașii generalului militant Năsturel Arhivelor Naționale ale României, avea ținte precise. Revoluționarii din Țara Românească urmăreau înlăturarea administrației impuse de autoritățile Imperiului Rus prin regimul Regulamentului Organic și cereau desființarea sistemului feudal bazat pe privilegiile boierimii. În timpul manifestațiilor din 1848, programul revoluționarilor a fost purtat pe o pernă și citit în fața poporului pe Câmpia Filaretului. Deviza înscrisă pe steagul Revoluției era „Dreptate și Frăție”. Proclamația de la Islaz - expusă astăzi în cadrul expoziției „Din patrimoniul Arhivelor Naționale” în spațiul muzeal al Arhivelor Naționale din bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, sector 5, București (program de vizitare luni-vineri între orele 9.00-16.00 - cuprindea 22 de revendicări:
1. Independința administrativă și legislativă a popolului Român, pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuție generală.
4. Adunanță generală compusă de reprezentanți ai tutulor stărilor societății.
5. Domnul responsabil ales pe câte cinci ani și căutat în toate stările societății.
6. Împuținarea listei civile – ardicarea de ori-ce mijloc de corrumpere.
7. Responsabilitatea miniștrilor și a tutulor foncționarilor în foncția ce ocupă.
8. Libertate absolută a tiparului.
9. Ori ce recompensă să vie dela Patrie prin representanții săi, iar nu dela Domn.
10. Dreptul fie-căruia județ de a’și alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului întreg de a’și alege Domnul.
11. Gvardie națională.
12. Emancipația mănăstirilor închinate.
13. Emancipația clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire.
14. Desrobirea țiganilor prin despăgubire.
15. Representant al țărei la Constantinopol dintre Români.
16. Instrucție egală și întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.
17. Desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții.
18. Desfiițarea, pedepsei degrădătoare cu bătaiea.
19. Desființarea, atât în faptă, cât și în vorbă, a pedepsei cu moarte.
20. Așezăminte penitențiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor și să easă îmbunătățiți.
21. Emancipația Izraeliților și drepturi politice pentru ori-ce compatrioți de altă credință.
22. Convocare în dată a unei adunanțe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile nației, care va fi datoare a face constituția țărei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul român.
Proclamația de la Islaz, scrisă pe mătase galbenă, în limba română cu alfabet chirilic, se păstrează la Arhivele Naționale ale României, donată de urmașii generalului Năsturel.
Revoluționarii din Țara Românească urmăreau înlăturarea administrației impuse de autoritățile Imperiului Rus prin regimul Regulamentului Organic și cereau desființarea sistemului feudal bazat pe privilegiile boierimii.
Deviza înscrisă pe steagul Revoluției era „Dreptate și Frăție”.
Surs foto: ANR
Citește pe Antena3.ro
