După retragerea din Afganistan, US Army părăsește o altă zonă de conflict. Irakul nu mai are nevoie de prezența trupelor americane pe teritoriul său în acțiunile de combatere a grupării teroriste Stat Islamic (SI), a anunțat premierul irakian, Mustafa al-Kadhimi, chiar înaintea vizitei sale oficiale la Washington, unde urmează să se întâlnească, astăzi, cu președintele Joe Biden. Presat de formațiunile politice șiite, șeful executivului de la Bagdad încearcă să stabilească un orar oficial al retragerii americane, însă cere Statelor Unite să continue să instruiască contingentele irakiene și să adune informații cu caracter militar.
„Nu mai este nevoie de prezența vreunei forțe străine pe teritoriul irakian!”, a declarat Mustafa al-Kadhimi, într-un interviu acordat în exclusivitate agenției „Associated Press”, fără a avansa însă un termen-limită pentru retragerea americană. Contingentele militare și forțele de securitate irakiene sunt capabile să apere țara și fără ajutorul trupelor de coaliție conduse de SUA, a adăugat șeful guvernului de la Bagdad. Cu toate acestea, el a precizat că un orar al retragerii ar trebui să țină cont de necesitățile forțelor irakiene. „Războiul contra SI și pregătirea forțelor noastre impun un orar special, iar acesta depinde de negocierile pe care le vom avea la Washington”, a spus Mustafa al-Kadhimi. „Ceea ce ne dorim de la prezența SUA în Irak este un sprijin pentru instruirea forțelor noastre și dezvoltarea eficienței și abilității lor de luptă, precum și cooperarea în domeniul securității”, a adăugat el. Oficialități americane susțin de mai mult timp că trupele SUA nu mai participă alături de forțele irakiene în misiuni terestre, iar sprijinul acordat de coaliție se limitează la colectarea de informații și supraveghere, precum și la desfășurarea de tehnologie militară avansată. „Irakul are un set de arme americane, care necesită întreținere și instruire. Vom ruga partea americană să continue să ne sprijine forțele și să dezvolte capacitatea lor”, a afirmat Mustafa al-Kadhimi.
Negocieri pentru orarul retragerii
Administrația de la Washington și conducerea de la Bagdad au convenit, în aprilie, că tranziția spre o misiune americană de instruire și consiliere este echivalentă cu încetarea rolului combatant al US Army. Cele două părți nu au ajuns însă la niciun acord asupra perioadei pentru finalizarea acestei tranziții. În cursul întrevederii de astăzi, de la Casa Albă, cei doi lideri ar putea menționa un orar al retragerii, foarte probabil până la sfârșitul acestui an. În momentul de față, numărul trupelor americane din Irak se ridică la circa 2.500 de soldați, după ce fostul președinte Donald Trump ordonase reducerea acestora, de la 3.000. În 2014, șeful de atunci al Casei Albe, Barack Obama, a decis retrimiterea militarilor americani în Irak, după ce SI cucerise vaste teritorii din vestul și nordul țării, iar colapsul forțelor irakiene de securitate amenința, la un moment dat, să ducă la căderea Bagdadului în mâinile insurgenților radicali islamiști. Obama retrăsese complet contingentele US Army din Irak, în 2011, la opt ani de la invazia americană.
Haos la Bagdad
Vizita la Washington vine după un lanț de eșecuri ale administrației conduse de Mustafa al-Kadhimi, prin care actualul guvern și-a subminat serios încrederea din partea populației. Atacurile repetate cu rachete ale milițiilor locale au dezvăluit incapacitatea statului de a opri acțiunile grupărilor radicale, iar incendiile soldate cu morți, izbucnite la o serie de spitale într-un moment în care pandemia de coronavirus a lovit țara, a devoalat un haos administrativ fără precedent. Pe acest fond de incertitudine, alegerile federale au loc în mai puțin de trei luni. Irakul a proclamat victoria în fața SI la sfârșitul anului 2017, la capătul unui război sângeros. Prezența permanentă a armatei americane avea să devină însă un factor polarizant în rândul clasei politice de la Bagdad, influențată puternic de Teheran, anul trecut, din ziua în care o dronă americană i-a ucis pe generalul iranian Qassim Soleimani și pe comandantul milițiilor irakiene, Abu Mahdi al-Muhandis, într-un raid derulat pe teritoriul Irakului. Pentru a potoli valul de instabilitate provocat de acest incident, SUA și Irak au organizat cel puțin trei runde de negocieri strategice, axate pe necesitățile militare irakiene în lupta contra SI, precum și pe oficializarea unui orar al retragerii. La patru ani de la înfrângerea lor teritorială, insurgenții SI sunt capabili încă să lanseze atacuri în capitală și continuă să acționeze în nordul țării. Cu câteva zile în urmă, un asasin sinucigaș a ucis 30 de oameni într-o piață aglomerată din Bagdad. Atacul a fost revendicat de SI.
Presiuni șiite. Guvern slab
Al-Kadhimi a fost supus unor presiuni enorme din partea principalelor partide șiite, multe sprijinite de Teheran, pentru a anunța un orar al retragerii americane. La rândul lor, atacurile cu rachete și, mai recent, a celor cu drone, asupra unor ținte militare americane desfășurate în Irak, au creat o presiune suplimentară la adresa guvernului de la Bagdad. Foarte probabil, aceste atacuri sunt declanșate de milițiile irakiene controlate de Iran. Al-Kadhimi a preluat puterea în urma unui consens, după luni întregi de lupte politice între blocuri parlamentare rivale. Miza a fost extrem de mare. Predecesorul actualului premier a demisionat, în fața presiunilor exercitate de protestele populare antiguvernamentale din țară. Cel puțin 600 de persoane au fost ucise de forțele irakiene, care au utilizat muniție de război și gaze lacrimogene. Al-Kadhimi s-a autodeclarat un apărător al cererilor formulate de protestatari și a anunțat un program grandios de redresare a situației din țară. El a promis să organizeze alegeri anticipate și să-i aducă în fața legii pe ucigașii activiștilor irakieni, inclusiv pe cei responsabili pentru asasinarea proeminentului istoric și comentator Hisham al-Hashimi. Ulterior, arestarea unui angajat al Ministerului de Interne pentru împușcarea lui Al-Hashimi avea să fie considerată insuficientă, deoarece nu s-a aflat care grupare a ordonat asasinatul. Criticii premierului susțin că acesta nu a mers prea departe cu reformele promise. De altfel, condițiile care i-au facilitat venirea la putere s-au aflat, concomitent, la baza limitărilor sale din parlament. Opoziția a diluat rapid ambițiile reformelor din economie, care au vizat dezvoltarea sectorului public atunci când țara era confruntată cu o criză financiară, după căderea prețurilor la petrol. Fără a avea în spate un partid puternic în parlament și pe fondul numeroaselor lupte între diferite formațiuni politice pentru obținerea controlului asupra ministerelor și instituțiilor statului, guvernul lui Mustafa al-Kadhimi a părut extrem de slab. Concomitent, disputele cu grupările susținute de Iran, după arestarea insurgenților din milițiile suspectate de atacarea Ambasadei SUA și a unor obiective militare americane din țară, au contribuit, de asemenea, la afectarea credibilității executivului.
Consecințe politice
În aceste condiții, activiștii, ale căror proteste în favoarea organizării de alegeri anticipate răsunau în marile piețe ale capitalei, susțin că vor boicota scrutinul din 10 octombrie, deoarece nu mai cred în corectitudinea acestuia, asta deși Al-Kadhimi a dat undă verde procesului ce va duce la alegerea unui nou parlament. O misiune a ONU de monitorizare a fost special înființată, tocmai în scopul încurajării prezenței la urne. Situația politică din țară este însă deja inflamată. Numeroși protestatari au ieșit recent pe străzile Bagdadului, exprimându-și furia pentru uciderea unor activiști și jurnaliști irakieni. Până și Al-Kadhimi recunoaște că anumite forțe încearcă cu disperare să submineze apropiatele alegeri parlamentare. În contextul instabilității politice din Irak, administrația Biden nu pare că regretă prea mult retragerea US Army, în special după ce, în ultimele luni, atacurile asupra obiectivelor americane s-au înmulțit spectaculos.
„Nu mai este nevoie de prezența vreunei forțe străine pe teritoriul irakian!”
Mustafa al-Kadhimi