Premierul Florin Cîțu a făcut două zile de pușcărie în Statele Unite ale Americii, pentru conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor. Fapta a fost săvârșită în urmă cu 20 de ani, actualul prim-ministru român a avut calitatea de inculpat și a primit cea mai aspră pedeapsă prevăzută de articolul de lege în baza căruia a fost judecat. Condamnarea, definitivă, i-a mai adus lui Cîțu și o amendă de 1.000 de dolari, pe care a achitat-o după ce, spune el, și-a vândut mașina. În România însă, Legea 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului, prevede că nu pot fi membri ai Executivului persoanele care au suferit condamnări penale. Legea nu specifică dacă aceste prevederi se aplică și în cazul sentințelor pronunțate de instanțe judecătorești din străinătate. Însă această lege l-a împiedicat pe fostul președinte al PSD Liviu Dragnea să preia, după alegerile din anul 2016, funcția de prim-ministru. Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea a confirmat, pentru „Jurnalul”, că acest text de lege este aplicabil și situației în care se regăsește Florin Cîțu, atrăgând atenția că, din acest moment, orice act emis de Guvern poate fi anulat în contencios administrativ.
Bomba politică a anului este adusă de un document, emis de o instanță de judecată în materie penală din Statele Unite ale Americii, conform căruia premierul României, Florin Vasile Cîțu, a suferit o condamnare de 48 de ore de închisoare și plata unei amenzi penale de 1.000 de dolari. „Urma” acestei sentințe poate fi găsită pe portalul oficial al Curții Statului Iowa, când, în luna martie a anului 2000, studentul de atunci Florin Cîțu a fost reținut de poliție și, ulterior, condamnat la închisoare de un judecător, pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice, a drogurilor sau a unei combinații de substanțe interzise. Legislația din Statele Unite nu face diferența, când vorbește de gravitatea infracțiunii, între natura substanțelor ingerate.
Este vorba despre Cazul 02861 OWCR029800, „State vs Florin Cîțu”, înregistrat în martie 2000, care a ajuns pe masa judecătorului Hronek Thomas R. și care vorbește despre infracțiunea prevăzută în legislația statului respectiv la articolul 321J.3, alineatul „A”. Mai exact, conducerea unui autoturism în timp ce șoferul se află sub influența băuturilor alcoolice sau a unui drog ori a unei combinații de astfel de substanțe, articolul făcând referire la o alcoolemie de 0,08 sau mai mare.
Florin Cîțu a stat o zi în arest preventiv, iar, în data de 26 martie 2001 a fost condamnat la o pedeapsa de două zile de închisoare și la plata unei amenzi de 1.000 de dolari. Actualul premier al României a pledat vinovat – „DNU 0 GUILTY”. Studiind mai departe articolul din legea SUA, aflăm că fapta pentru care Cîțu a primit condamnarea este „o infracțiune gravă”, dar ca primă abatere, însă pentru care puteau fi pronunțate sentințe de la cea mai ușoară, respectiv reținerea permisului de conducere pe o durată de la 6 luni, la un an, la una medie, care viza aplicarea unei amenzi în cuantum de 250 de dolari, până la cea mai aspră pedeapsă, care este exact cea primită de Florin Cîțu, respectiv 48 de ore de închisoare. De precizat este și faptul că legea invocată vorbește de calitatea de inculpat pe care o are o persoană aflată în această situație.
Urma un curs doctoral în Iowa
La momentul când Florin Cîțu a primit această condamnare penală, premierul României urma un program doctoral la Iowa State University, aceeași unitate de învățământ unde, în perioada 1997 – 1999 a absolvit cursuri masterale în domeniul politicii monetare aplicate, macroeconomie și econometrie.
Conform CV-ului oficial al lui Florin Cîțu, acesta este licențiat în științe economice, a absolvit Grinnell College din Iowa, în 1996, după care a continuat studiile.
Dragnea nu a putut conduce Guvernul, pe motiv de condamnare
Deși această condamnare este una penală, deci nu administrativă, iar ea a fost pronunțată în urmă cu 20 de ani, în România poate produce efecte devastatoare. Pentru a înțelege gravitatea situației, amintim un episod care s-a petrecut în cursul lunii decembrie a anului 2016, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PSD și ALDE, când fostul lider social-democrat Liviu Dragnea nu a putut ocupa funcția de prim-ministru, din cauză că avea o condamnare definitivă de doi ani de închisoare cu suspendare, primită în dosarul „Referendumului de demitere a lui Traian Băsescu”, organizat în 2012.
Atunci, a fost invocată Legea 90/2001, aflată în vigoare și în prezent, unde, la articolul al doilea, se precizează care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, cumulativ, o persoană pentru a putea ocupa funcția de membru al Guvernului.
Prima condiție este aceea să aibă cetățenia română. A doua condiție este aceea să se bucure de exercițiul drepturilor electorale. A treia, și cea mai importantă, să nu fi suferit condamnări penale, abia după care să nu se regăsească în niciunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Fostul președinte al PSD a fost oprit chiar de această prevedere legală să poată ocupa funcția de prim-ministru.
Avocat Gheorghe Piperea: „Putem considera că, în acest moment, România nu mai are Guvern”
Avocatul Gheorghe Piperea a precizat, pentru „Jurnalul”, că situația generată de apariția acestei condamnări suferite de Florin Cîțu în Statele Unite are două implicații majore asupra Guvernului României. Prima, de ordin moral, deoarece „ne aflăm în situația în care Executivul este condus de o persoană care a circulat fie beată, fie drogată, cu mașina”.
A doua implicație este de natură juridică și pleacă exact de la articolul al doilea din Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului. „Din acest moment, absolut orice persoană poate ataca în instanța de contencios administrativ orice act emis de Guvernul condus de Florin Cîțu. Concret, orice act al acestui Guvern poate fi anulat, pe motiv că este emis de o instituție condusă de o persoană care nu ocupă în mod legal funcția”, a subliniat avocatul Gheorghe Piperea.