Memorandumul economic de ţară pentru România, elaborat de Banca Mondială pentru anul 2019 şi intitulat „Markets and People” („Piețe și oameni”), trage un semnal de alarmă privind slaba calitate a capitalului uman din ţara noastră, care încetineşte creşterea economică. Cauza? Sistemul educaţional şi de formare profesională nu face faţă provocărilor prezente.
În România, venitul per capita a crescut în intervalul 2000-2018 – cu toate acestea, creşterea economică a fost inegală, pentru că are la bază instituţii ineficiente, o demografie nefavorabilă şi un capital uman slab, se spune în document. În acest context, „Memorandumul economic de ţară pentru România 2019” se concentrează pe pieţele competitive şi pe forţa de muncă educată şi calificată, ca motor al viitoarei creşteri.
Ai carte, ai parte
Conform definiţiei dată de Banca Mondială, capitalul uman constă în cunoştinţele şi abilităţile practice acumulate de oameni de-a lungul vieţii. Acest lucru le permite să se exprime la potenţial maxim, în calitate de membri productivi ai societăţii. Capitalul uman este un factor cheie al creşterii economice, prin influenţa directă pe care o are asupra productivităţii muncii. De aici, importanţa educaţiei şi inovaţiei.
Calitatea capitalului uman este asociată şi cu alte aspecte pozitive: grijă pentru mediu, nivel ridicat al sănătăţii publice şi o coeziune socială mai mare. Şi acestea contribuie, în mod indirect, la creşterea economică.
Criză pe piaţa muncii
Pe măsură ce se desfăşoară a patra revoluţie industrială, investiţia în educaţie şi în obţinerea celor mai bune competenţe ale forţei de muncă este esenţială pentru a ţine pasul cu schimbările rapide în tehnologie şi pe pieţe. Sistemul românesc de dezvoltare a abilităţilor cognitive şi practice nu se ridică însă la nivelul provocărilor care o aşteaptă, se spune în documentul Băncii Mondiale. În 2015, cheltuielile publice pentru învăţământul nonterţiar au însumat mai puţin de 2 % din PIB - adică, mai puţin de jumătate din media europeană. Asta a dus la performanţe slabe ale elevilor şi disparităţi regionale.
Se preconizează că un copil născut în România de azi îşi va atinge, la maturitate, doar 60 % din potenţialul său productiv – comparativ cu procentul de 100 %, care ar fi fost atins dacă individul ar fi beneficiat de o educaţie şi de servicii de sănătate de calitate.
Recorduri negative
Procentul tinerilor care părăsesc şcoala prematur (18,5 %) este unul din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Circa 40 % din elevii de 15 ani au abilităţi scăzute la scris-citit-socotit, conform testelor PISA din 2015 – procentul fiind de două ori mai mare ca media europeană.
În 2017, doar 15 % din populaţia română aptă de muncă îşi terminase studiile superioare, şi era îngrijorătoare şi proporţia scăzută de absolvenţi de studii superioare, raportat la populaţia cu vârste între 20 şi 29 de ani, în domeniile ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică. Documentul Băncii Mondiale mai arată că doar 27 % din populaţia aptă de muncă îşi terminase studiile secundare superioare (învăţământ liceal sau profesional), cu mult sub media Uniunii Europene. Nord-estul şi sud-estul României sunt zonele cu cele mai mari procente ale populaţiei fără studii secundare superioare (36 %, respectiv 33 %) – Bucureştiul aflându-se la extrema cealaltă, cu 14 %. Capitala are şi cel mai mare procent de populaţie activă cu studii superioare (33%).
Penurie de competenţe
Documentul mai arată că, în România, se înregistrează o penurie de competenţe practice în sectoare cheie, precum tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, sănătate şi educaţie, la fel ca şi în rândurile profesioniştilor şi tehnicienilor din inginerie. Lipsurile instituţionale în sistemul de învăţământ românesc, coroborate cu fenomenul de emigrare, au dus la un număr insuficient de muncitori cu înaltă calificare, capabili să susţină creşterea economică. Criza se înregistrează inclusiv în rândul micilor meseriaşi: mecanici, reparatori, patiseri şamd, ceea ce reflectă, parţial, calitatea scăzută a învăţământului vocaţional şi tehnic. Emigrarea forţei de muncă înalt calificată agravează criza capitalului uman.
„Succesul economic al României se bazează pe fundamentul instabil al unei demografii nefavorabile, al unui capital uman slab şi al unor instituţii ineficiente.”
Memorandumul economic de ţară pentru România 2019
Ar fi nevoie de câteva măsuri reformatoare pentru îmbunătăţirea calităţii capitalului uman, se arată în documentul Băncii Mondiale: urmărirea progreselor realizate ca urmare a implementării diverselor programe educaţionale, prin măsurarea sistematică a impactului lor, măsuri inovatoare de recrutare şi de motivare a profesorilor, susţinerea sistematică a managerilor de şcoli şi a educatorilor, pentru elaborarea unor metodologii de învăţare atrăgătoare pentru elevi.