Guvernul separatist al Cataloniei se pregătește să organizeze, pe 1 octombrie, referendumul pentru declararea independenței față de Spania, în timp ce autoritățile de la Madrid fac tot posibilul să împiedice acest lucru. Perspectiva unei situații incerte, care ar putea degenera în violențe de stradă la sfârșitul acestei săptămâni, a determinat-o pe Ada Colau, primarul Barcelonei, să ceară ajutorul Uniunii Europene.
„În calitatea de primar al Barcelonei, am obligația de a solicita o mediere din partea Comisiei Europene între guvernele spaniol și catalan, în vederea găsirii unei soluții negociate și democratice”, a scris, ieri, Ada Colau, într-un editorial publicat de cotidianul britanic „The Guardian”. Barcelona „nu dorește o ciocnire cu consecințe neprevăzute. Sunt convinsă că, la rândul lor, majoritatea partenerilor noștri europeni nu doresc nici ei acest lucru (…) Europa nu-şi poate permite să adopte o poziţie pasivă faţă de problema catalană, deoarece evenimentele ce au loc în Barcelona vor afecta Parisul, Madridul, Bruxellesul şi Berlinul”, a comentat primarul capitalei regiunii secesioniste. Comisia Europeană a repetat în ultimele săptămâni că Bruxellesul consideră subiectul drept o problemă de politică internă a Spaniei. Deși s-a pronunțat împotriva independenței, Ada Colau a condamnat comportamentul „intransigent” al guvernului de la Madrid, condus de premierul Mariano Rajoy, declarând că acțiunile acestuia au înrăutățit divergențele avute cu executivul regional catalan. De mai mult de o săptămână, polițiștii trimiși de Madrid în Catalonia au arestat 14 înalți funcționari locali implicați în organizarea referendumului, au confiscat câteva milioane de buletine de vot și au închis 60 de site-uri de promovare a acțiunii care ar urma să se deruleze duminică. „O spun pe un ton calm și ferm: nu va avea loc niciun referendum”, a declarat Rajoy, referindu-se la inițiativa de independență, declarată ilegală de Curtea Constituțională spaniolă. Mai mult, procurorul general al Spaniei, Jose Manuel Maza, l-a amenințat cu închisoarea pe premierul separatist al provinciei Catalonia, Carles Puigdemont. De cealaltă parte, Puigdemont a afirmat că „niciun tribunal și niciun organism politic” nu pot opri organizarea referendumului. Potrivit unui sondaj comandat de guvernul regional în luna iulie, 49,4% dintre catalani se pronunță împotriva secesiunii, în timp ce 41,1% se declară pentru independență. În schimb, peste 70% dintre cei intervievați doresc să se exprime printr-un referendum „ca la carte” asupra viitorului lor.
O istorie tumultoasă
Catalonia este una dintre cele mai bogate și mai productive regiuni ale Spaniei și are o istorie distinctă, care datează de aproape 1000 de ani. Înaintea Războiului civil spaniol, s-a bucurat de o autonomie extinsă, care a fost apoi suprimată, sub conducerea generalului Francisco Franco. La moartea lui Franco, în 1975, naționalismul catalan a reînviat și, în cele din urmă, regiunea din nord-estul Spaniei a primit din nou autonomia, conform Constituției din 1978. În 2006, administrația catalană a primit puteri sporite, ponderea financiară a regiunii din Spania a atins cote maxime, iar Catalonia era descrisă drept „o națiune”. Situația avea să se schimbe însă în 2010, când Curtea Constituțională a limitat, din nou, puterile administrative ale regiunii. După ce separatiștii au câștigat alegerile legislative din 2015, noii lideri catalani s-au axat pe organizarea unui referendum pentru independență, ignorând Constituția spaniolă care prevede indivizibilitatea Spaniei.
„Doriți ca regiunea Catalonia să devină un stat independent, sub forma unei republici?”
întrebarea de pe buletinul de vot