A fost un experiment social similar cu cele din pandemie, când se zvonea că va fi criză alimentară și se luau cu asalt magazinele. Datele înregistrate la nivel mondial arată că nici măcar nu a fost provocată de războiul din Ucraina creșterea barilului de petrol, cum nici creșterea prețurilor carburanților nu mai e legată de scăderea constantă a barilului, în ultimele trei luni. Transportatorii cer de două luni ajutor din partea Guvernului, pentru a stopa creșterea nejustificată a prețului benzinei și motorinei, dar nu sunt băgați în seamă.
Imaginile cu mașinile care stăteau la cozi interminabile pentru a alimenta la benzinării s-au răspândit într-o oră, pe 10 martie 2022. Zvonul de pe rețelele de socializare era că, de la miezul nopţii, prețul combustibililor va ajunge la 11 lei pe litru, așa cum arăta fotografia unei benzinării și că prețul va crește din cauza scumpirii barilului de petrol, în contextul războiului din Ucraina. În realitate, benzina şi motorina au putut fi cumpărate cu prețuri între 7,5 şi 7,9 lei pe litru în cele mai multe benzinării, iar istoricul scumpirilor barilului de petrol arată cu totul altceva.
Pe 22 octombrie 2021, prețul barilului era 84,01 dolari, scăzând, până pe 3 decembrie, la 66,27 dolari, apoi a urcat constant, până la 122,23 dolari, pe 8 martie 2022, creșterea nefiind bruscă după data de 24 februarie, când un baril de petrol se vindea cu 92,58 dolari. A scăzut brusc, în următoarele opt zile, la 93 de dolari, având o nouă creștere pe 23 martie, la aproape 114 dolari. Pe 10 martie, când a-nceput isteria cozilor la benzinăriile din România, era în scădere, ajungând la 103,73 dolari, de la vârful anterior, înregistrat pe 8 martie. Apoi a continuat să scadă, până pe 15-16 martie.
După o creștere constantă până pe 22 martie, a-nceput din nou să scadă, ajungând la un minim al perioadei, de 100,57 de dolari, pe 12 aprilie. Pe 8 iunie urcase până la 120,71 dolari, creșterea fiind constantă, apoi a-nceput din nou să scadă, constant, până pe 7 septembrie, când a ajuns la 81,53 dolari. Prețul barilului de petrol este în cădere liberă, din data de 8 iunie, când scăderea a fost constantă și pare că a reveni, în curând, la valoarea de anul trecut, de la începutul luniii decembrie.
Deși creșterile prețurilor la carburanți au fost motivate prin creșterea prețului barilului de petrol, în contextul războiului din Ucraina, nu se justifică, prin datele înregistrate, nici de ce nu a crescut foarte mult prețul barilului imediat după 24 februarie – data la care a-nceput războiul – dar nici de ce nu se mai consideră că ar trebui să scadă prețul benzinei și al motorinei după ce s-a ieftinit barilul de petrol, fiind în cădere liberă în ultimele trei luni.
Un experiment psihologic reușit
Și povestea reală a isteriei de pe 10 martie e altfel decât a fost prezentată. După prânz au început să circule pe rețelele de socializare fotografii cu o benzinărie din localitatea Beiuș, care afișase 11 lei pentru un litru de benzină Euro 95. Vestea creșterii prețului s-a răspândit fulgerător în toată țara, iar în următoarea oră au apărut fotografii de la alte benzinării, din alte locuri și de la alte companii, cu prețuri mărite peste 8,5 lei pentru litrul de benzină. Au urmat pozele cu români care își umpleau canistre, bidoane și pungi de plastic, dar și primele fotografii care arătau cozi kilometrice la benzinării. În jurul orei 17.00, deja se formaseră astfel de cozi în toată țara, iar vestea scumpirii benzinei și motorinei era știrea alarmantă a zilei, fără să existe vreo explicație logică, legală sau economică pentru acest fenomen.
În acest context, cel mai căutat om din România a fost, după ora 17.00, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ca să explice ce se întâmplă cu prețurile de la pompă. „Este exclus să asistăm la o explozie a preţurilor la benzină şi la motorină, în condiţiile în care preţul barilului a început să scadă”, a explicat ministrul Virgil Popescu, iar după declarațiile acestuia au început să apară pe rețelele de socializare și dovezi ale scăderii prețului barilului de petrol.
Executivul nu mai intervine
Guvernului României a făcut o ședință de urgență, pe 10 martie, cu mai multe instituții, în contextul isteriei de la benzinării. ANAF, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și Consiliul Concurenței au demarat controale la toate companiile petroliere din România și au dat amenzi uriașe. Premierul a cerut sancțiunile cele mai severe pentru cei care vor să genereze instabilitate. Dar în noul context, când de trei luni este prețul barilului de petrol în cădere liberă, Guvernul spune că nu mai poate să intervină pentru revenirea prețurilor la situația anterioară isteriei de pe 10 martie, ceea ce dovedește că experimentul a fost făcut exact pentru a stabili acel prag psihologic de 11 lei pe litrul de benzină.