Senatorii şi deputaţii PMP, în frunte cu Traian Băsescu, au depus un proiect de lege privind modificarea Legii nr. 370/2004, privind alegerea preşedintelui României, prin intermediul căruia listele electorale permanente să dispară, ele fiind înlocuite cu sintagma “alegători”. Aceştia ar urma să însemne atât votanţii înscrişi în listele permanente, cât şi cei care urmează să-şi exprime, începând de anul viitor, votul prin corespondenţă, cu ocazia alegerilor prezidenţiale. În acest sens, parlamentarii lui Băsescu propun ca, în cazul în care un candidat întruneşte majoritatea voturilor acestor alegători, să devină preşedinte după primul tur de scrutin. Proiectul de modificare mai propune şi abrogarea unor articole ale aceleiaşi legi, printre care şi cel referitor la înscrierea pe listele suplimentare sau pe listele speciale pentru cei care utilizează urna mobilă.
Prima şi cea mai importantă modificare a Legii nr. 370/2004 pe care o propun cei 8 senatori şi 14 deputaţi ai Partidului Mişcarea Populară se referă la articolul 1 al acestui act normativ. Conform proiectului, alineatul al treilea ar urma să se modifice, în sensul că “este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor”. Mai departe, iniţiatorii doresc să se modifice şi articolul 2, unde, la litera “b”, să se definească majoritatea alegătorilor ca fiind determinată “ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor din listele electorale permanente şi listele electorale pentru votul prin corespondenţă şi cifra 2, la care se adaugă o unitate, şi reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obţină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales preşedinte al României”.
Legea în vigoare prevede că un candidat, pentru a fi ales preşedinte din primul tur de scrutin, trebuie să întrunească voturile majorităţii alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, majoritate reprezentată de votul a jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi în aceste liste electorale permanente.
Cumularea listelor
Lucrurile nu se opresc aici, PMP intenţionând să modifice şi litera “c” a articolului 2, în sensul că listele electorale de la alegerile prezidenţiale să cumuleze listele electorale permanente şi suplimentare definite de Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Asta, în timp ce textul în vigoare defineşte “listele electorale permanente” ca fiind listele care cuprind cetăţenii români cu drept de vot, care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor.
Potrivit aceluiaşi proiect de modificare a Legii nr. 370/2004, se intenţionează adăugarea unei alte litere, “c1”, care să prevadă şi listele electorale cu votul prin corespondenţă”, urmând ca votul prin corespondenţă să fie definit ca o “alternativă la exercitarea dreptului la vot la secţia de votare, în care se utilizează serviciile poştale”.
Ce vor iniţiatorii să scoată din lege
Iniţiativa legislativă în cauză nu urmăreşte doar să adauge sau să modifice textul deja existent, ci şi să elimine din legea în vigoare anumite prevederi. Cel puţin trei articole ar urma să fie abrogate din legea privind alegerea preşedintelui României, dacă proiectul de lege al partidului lui Băsescu ar trece de votul Parlamentului. Este vorba, în primul rând, despre articolul 8, care prevede că “copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare”.
În al doilea rând, ar urma să dispară articolul 9, care prevede că “alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţei de votare, precum şi membrii biroului electoral cu pricina, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrişi în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în alte localităţi decât în cele de domiciliu, precum şi cei care votează la secţiile de votare din străinătate, sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele, prenumele, CNP-ul, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate (…)”.
De asemenea, articolul pe care parlamentarii PMP îl vor abroga se referă la faptul că alegătorii care îşi exercită dreptul la vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi într-un alt tabel special.
Un alt articol care ar urma să dispară din textul legii este art. 12, care prevede că “pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, se înfiinţează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor”.
Iniţiativa, motivată de faptul că românii nu sunt interesaţi de alegeri
Această iniţiativă legislativă a fost depusă în 28 martie 2018, la Senat, şi a fost trimisă pentru aviz, la Consiliul Legislativ, în data de 4 aprilie. Termenul până la care Consiliul Legislativ trebuia să se exprime a expirat ieri, 2 mai. Tot în 4 aprilie, proiectul a fost înaintat şi Guvernului României, pentru un punct de vedere.
Conform expunerii de motive a iniţiatorilor, “la alegerile prezidenţiale, prezenţa la vot a înregistrat un declin puternic: de la 86,19% în 1990, la 53,17% în 2014. Asta, în condiţiile în care creşte numărul cetăţenilor români care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi al numărului cetăţenilor români din Republica Moldova şi care dobândesc cetăţenia română”.
Conform aceleiaşi expuneri de motive, iniţiatorii constată că “românii din străinătate s-au aşezat «deasupra vremurilor» şi au echilibrat deficitul de cont curent al ţării”. “Cu toate acestea, în loc de recunoştinţă din partea statului, românii din străinătate primesc o mare umilinţă când doresc să-şi exprime dreptul la vot (…). Când sunt alegeri, statul le pune la dispoziţie un număr insuficient de secţii de votare, aflate la distanţe de sute sau chiar mii de kilometri”, se mai afirmă în document, prin aceasta iniţiatorii justificând proiectul de introducere a votului prin corespondenţă în calculul cvorumului pentru alegerea preşedintelui României.
Băsescu şi Iohannis, preferaţii diasporei la ultimele scrutinuri prezidenţiale
La ultimele două alegeri prezidenţiale, în 2009 şi 2014, scrutinurile au fost câştigate de candidaţii “dreptei”, cu ajutorul voturilor venite din străinătate. De altfel, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, a reuşit, în al doilea tur de scrutin din 2014, întoarcerea scorului obţinut în primul tur, printr-o campanie vehementă la adresa Guvernului, pe care l-a acuzat că blochează accesul românilor din străinătate la urna de vot. Asta, în ciuda faptului că prezenţa la vot, în străinătate, în 2014, a fost de câteva ori mai mare decât la alegerile prezidenţiale precedente.
De pe lista semnatarilor iniţiativei legislative de modificare a Legii nr. 370/2004 lipseşte iscălitura deputatului PMP Robert Turcescu. Figurează, însă, semnătura lui Traian Băsescu.