Companiile petroliere din Europa Centrală vor să îşi diversifice afacerile şi să vândă consumatorilor mai mult decât combustibili, pe măsură ce vehiculele electrice încep să îşi facă simţită prezenţa pe piaţă.
De exemplu, grupul petrolier ungar Mol a cheltuit 145 milioane de dolari pentru a-şi moderniza o treime din cele 2.000 de benzinării din 10 ţări. De asemenea, încearcă să câştige noi clienţi cu restaurante şi alte afaceri precum apă îmbuteliată.
Pe măsură ce oamenii încep să folosească vehicule electrice iar guvernele înăspresc normele privind poluarea aerului, grupul petrolier ungar Mol şi rivalii săi regionali precum grupul polonez PKN Orlen SA şi cel sârb NIS AD vor să îşi asigure supravieţuirea în condiţiile în care creşterea cererii de benzină şi motorină pe termen lung ar putea fi nesigură.
"Zona de retail este un domeniu la modă de investiţii pentru companiile petroliere din Europa Centrală şi de Est pe măsură ce consumatorii încep să călătorească mai mult iar salariile mai mari duc la creşterea cererii pentru servicii care nu au legătură cu combustibilii" spune Tamas Pletser, un analist care urmăreşte 12 companii petroliere din Europa de Est pentru grupul bancar austriac Erste Group Bank AG.
În Europa sunt multe benzinării, care au devenit şi magazine de proximitate, deţinute de mari companii petroliere precum BP Plc, Total SA sau Royal Dutch Shell Plc. Însă acestea se confruntă cu o competiţie crescută din partea rivalilor mai mici care oferă cafea artizanală, sandvişuri şi sticle personalizate de apă.
Potrivit lui Salih Yilmaz, analist la Bloomberg Intelligence, grupul Mol este în fruntea altor companii petroliere europene cu accentul pe care îl pune pe operaţiunile de retail. Chiar dacă până în 2021 intenţionează să cheltuie 1,9 miliarde de dolari pentru investiţii în chimie şi petrochimie, în cadrul strategiei de diversificare a operaţiunilor, grupul ungar vrea ca profitul operaţional din serviciile oferite consumatorilor să ajungă la 30% din total până în 2030.
Această strategie reflectă dorinţa Mol de a se îndepărta de rezultatele amestecate înregistrate în producţia de petrol în ultimi ani, cu întârzieri înregistrate de proiectele din Siria şi disputa juridică în jurul diviziei din Croaţia, INA Industrija Nafte d.d. şi forajele fără rezultate din Irak.
"Ambiţiile pe zona de upstream vor rămâne mai modeste decât în trecut" subliniază Henri Patricot, analist la UBS AG, adăugând că noua strategie ţine cont de punctele tari ale companiei şi vrea să rezolve o parte din ameninţările pe termen lung la adresa companiilor petroliere.
Cel mai mare rival al Mol în Europa de Est, grupul polonez PKN Orlen mizează pe o lume dominată de vehicule electrice. Cu peste 2.700 de benzinării în Polonia, Germania, Cehia şi Lituania, PKN vrea să construiască 150 de staţii de încărcare electrice în Polonia, dintre care 50 până la finele lui 2019. În plus, PKN cooperează cu producătorul de automobile eletrice Tesla pentru a instala cinci staţii de superîncărcare în Polonia, Germania şi Cehia.
La rândul său, grupul petrolier NIS care are peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi România îşi dezvoltă propria linie de gumă de mestecat, băuturi energizante şi alte produse pe care să le vândă la magazinele din cadrul benzinăriilor sale. În plus, NIS a intrat pe piaţa producţiei de electricitate şi mizează pe o producţiei de peste 2.000 de Gigavaţi oră în 2025 de la 154 gigavaţi oră în 2017.
"Este o strategie pe termen lung. Multe companii se gândesc la acest lucru şi cred că modul lor de gândire nu este greşit" spune Salih Yilmaz.
Însă nu toate companiile petroliere din regiune mizează pe un viitor fără combustibili. Pentru moment, grupul austriac OMV, proprietarul Petrom, se gândeşte cum să îşi majoreze producţia de petrol. Obiectivul OMV este să producă 500.000 de barili de petrol pe zi anul viitor, ceea ce ar însemna o creştere de 20.000 de barili pe zi, a declarat directorul general Rainer Seele într-un interviu. Este vorba de un obiectiv de producţie de aproape patru ori mai mare decât şi-a propus MOL. Pentru atingerea acestui obiectiv, OMV intenţionează să cheltuie cinci miliarde de euro pentru achiziţionarea de active de explorare.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra. AGERPRES