Interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria a devenit, începând de astăzi, 16 iulie, cel mai lung din perioada postdecembristă. Cabinetul, rămas cu atribuții limitate după moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, a depășit precedentul de 71 de zile deținut anterior de Guvernul Emil Boc I, în 2009 — și continuă să crească, fără ca negocierile pentru un nou Executiv să fi dus, până acum, la vreun rezultat.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România, adoptată cu 281 de voturi „pentru", 4 „împotrivă" și 3 anulate — cel mai mare număr de voturi strâns vreodată de o moțiune de cenzură în România, la egalitate cu cea care l-a demis pe Florin Cîțu în 2021. Moțiunea, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului", a venit la doar câteva luni după ce același Cabinet fusese învestit, pe 23 iunie 2025, chiar cu susținerea PSD — partid care făcea parte, la acel moment, din coaliția de guvernare.
De atunci, Executivul continuă să administreze doar treburile curente ale statului — plăți curente, aplicarea bugetului deja aprobat, gestionarea instituțiilor publice și măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării — până când un nou Guvern va depune jurământul.
O singură încercare eșuată de deblocare
Președintele Nicușor Dan a început consultările pentru un nou Executiv chiar din ziua demiterii, iar pe 4 iunie l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern. Negocierile nu au dus însă la un rezultat, iar candidatura care a ajuns efectiv la vot a fost cea a lui Adrian Veștea, desemnat pe 14 iunie. Cabinetul propus de acesta a fost respins în Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi „pentru" și 23 „împotrivă", față de cele 233 necesare pentru învestire. De atunci, șeful statului a reluat consultările, dar partidele parlamentare nu au ajuns până acum la un acord pentru o nouă majoritate și pentru desemnarea celui de-al treilea candidat la funcția de premier.
Recordul depășit: Emil Boc, detronat după 17 ani
Recordul anterior aparținea Guvernului Emil Boc I, demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009 și rămas în funcție cu atribuții limitate până la învestirea Guvernului Boc II, pe 23 decembrie 2009 — un interimat de 71 de zile. Bolojan a egalat acest record pe 15 iulie și l-a depășit oficial astăzi, 16 iulie, devenind Executivul cu cea mai lungă perioadă de exercitare a atribuțiilor în regim interimar din întreaga perioadă postdecembristă.
În clasamentul celor mai lungi perioade de interimat guvernamental din România de după 1989, urmează Guvernul Florin Cîțu, rămas în funcție 51 de zile după moțiunea din 5 octombrie 2021, până la instalarea Cabinetului Nicolae Ciucă, precum și interimatul lui Cătălin Predoiu din 2025, de aproximativ 48 de zile, între încheierea mandatului Guvernului Ciolacu II și învestirea Guvernului Bolojan.
Cât ar mai putea continua blocajul
Parlamentul se află în prezent în vacanță, iar a doua sesiune ordinară începe abia în septembrie, deși Legislativul poate fi convocat și în sesiune extraordinară — variantă anunțată deja public de Bolojan pentru a doua jumătate a lunii iulie, în vederea adoptării unor proiecte legislative legate de jaloanele PNRR. Dacă blocajul politic continuă până la reluarea sesiunii ordinare, calculele arată că interimatul lui Bolojan ar putea ajunge la aproximativ 119-128 de zile complete, în funcție de momentul exact al depunerii jurământului unui nou Guvern — cu până la 57 de zile peste vechiul record al lui Emil Boc.
Situația este complicată și de un aspect legal separat: șapte miniștri interimari ai Cabinetului demis au mandatele expirate de peste trei săptămâni, având în vedere că legea limitează exercitarea unei funcții ministeriale interimare la maximum 45 de zile — termen depășit deja din 10 iunie, fără ca legislația să precizeze explicit ce se întâmplă atunci când acest interval expiră într-un Guvern deja demis, care nu mai poate primi miniștri titulari fără formarea unui nou Cabinet.
Ce se joacă, de fapt, în acest blocaj
Miza depășește simpla formalitate a interimatului. Bolojan a precizat că Executivul pregătește șase proiecte legislative de bază și alte trei secundare, necesare pentru deblocarea unor tranșe din PNRR — fiecare dintre principalele proiecte fiind legat de sume europene cuprinse între aproximativ 770 și 970 de milioane de euro. Legile vizează, printre altele, salarizarea bugetarilor, regimul incompatibilităților, activitatea ANAF și modificări ale Codului administrativ. Amânarea lor, pe fondul blocajului politic, riscă să coste România sute de milioane de euro din fonduri europene, potrivit avertismentelor formulate de oficiali guvernamentali.
Din punct de vedere constituțional, o eventuală ieșire din impas prin alegeri anticipate rămâne teoretic posibilă, dar condiționată strict: președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în 60 de zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două propuneri de premier — condiții care, până acum, nu au fost încă întrunite.