Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
AUR – 40%. Aceasta este estimarea scorului partidului lui George Simion, conform unui sondaj IRES, dacdă în România ar avea loc alegeri anticipate. Restul ierarhiei parlamentare ar rămâne neschimbată. Cu PSD pe locul doi, cu PNL pe locul trei și cu USR pe locul patru. Conform răspunsurilor culese cu ocazia realizării acestui sondaj, UDMR nu ar face pragul electoral de 5%, dar ar putea intra în Parlament în baza unui prag alternativ prevăzut de legea alegerilor legislative. însă, cu mai puțin de jumătate din numărul senatorilor și deputaților pe care îi are în prezent. În acest context, alegerile parlamentare anticipate nu doar că nu ar debloca actuala cruză guvernamentală, ci ar agrava-o. Făr ăAUR sau fără PSD, nu se va putea face o majoritate parlamentară. AUR ar deveni principal forță politică și care, evident, ar avea pretenții atât la funcția de premier, cât și la comnducerea celor două Camere ale Parlamentului. Iar singura soluție de a ieși din acest super-blocaj ar fi refacerea Coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sau ca, atât “dreapta”, cât și “stânga” să accepte să guverneze cu “extremeștii”.
Institutul de cercetări sociologice IRES a dat publicității cel mai recent sondaj de opinie în care este măsurată intenția de vot, în cazul organizării unor alegeri parlamentare anticipate. Cercetarea sociologică a fost realizată la nivel național, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe 1.002 respondenți din populația generală cu vârsta de peste 18 ani. Datele au fost culese în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026, având un nivel de eroare maximă de +/- 3,1%.
Concret, sondajul relevă faptul că, în cazul dizolvării Parlamentului și al organizării unor alegeri anticipate pentru Senat și pentru Camera Deputaților, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar obține un scor de 40% din intenția de vot, peste dublul obținut la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024.
Pe locul al doilea, conform sondajului IRES, s-ar clasa Partidul Social Democrat (PSD), cu un scor de 21 de procente. Partidul Național Liberal (PNL) ar ieși, ca și la ultimele alegeri legislative, pe locul al treilea, cu un scor de 17%l, ușor îmbunătățit față de rezultatele de la alegerile parlamentare din anul 2024.
Uniunea Salvați România s-ar clasa pe același loc patru, ca ți în actuala legislatură, dar cu un scor de 10 la sută. De altfel, USR ar fi, conform acestei cercetări sociologice, și ultimul partid care ar face pragul electoral de 5 procente. UDMR s-ar clasa sub acest prag, cu doar 3 procente.
Nu ar mai prinde Parlamentul pariudele SOS România – cotat cu 2% - și Partidul Oamenilor Tineri – cu 1 la sută. Formațiunea progresistă SENS, condusă de Oana Ciceală, ar obține, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, un scor de 2 procente.
“Resetarea” jocului sau revenirea la același haos
Acestea sunt datele, iar cercetarea a fost realizată în contextul în care, la nivel politic, dar și în spațiul public, se vorbește tot mai apăsat despre faptul că actuala criză politică, generată de imposibilitatea coagulării unei majorități parlamentare care să instaleze un nou Guvern la Palatul Victoria nu poate fi depățită decât prin resetarea jocului și întoarcerea la popor.
Ei, bine, se pare că nici alegerile anticipate nu ar rezolva problema, ci, dimpotrivă, ar agrava-o și mai mult.
Față de rezultatele din 1 decembrie 2024, PSD ar pierde un procent (de la 22%, la 21%), în timp ce AUR ar cunoațte o creștere procentuală de 22% (de la 18%, la 40%). PNL ar obține mai mult cu 3 procente față de alegerile legislative anterioare (de la 14%, la 17%). USR ar pierde două procente (de la 12% la 10%), în timp ce UDMR ar primi jumătate din voturile din 2024 (de la 6%, la 3%).
Cele mai dramatice scăderi le-ar suporta SOS România, care ar lua cu 5,5% mai puțin decât în 2024 (de la 7,5%, la 2%) și Partidul Oamenilor Tineri, care a robține cu 5,4% mai puțin decât în 2024 (de la 6,4%, la 1 %). Adunând pierderile acestor două formațiuni, ajungem la 10,9%, adică la jumătate din creșterea AUR.
Partidul SENS ar pierde, la rândul lui, un procent față de alegerile parlamentare din anul 2024 (de la 3%, la 2%).
Câți parlamentari ar avea partidele, în noul scenariu legislativ
Pornind de la procentele estimate conform sondajului IRES, cu tot cu redistribuirea voturilor acordate partidelor care nu vor reuși să acceadă în Parlament, după alegerile anticipate, AUR ar avea o pondere de 44% în noul Legislativ. Mai exact, formațiunea condusă de George Simion ar deveni principalul grup parlamentar, cu 197 de senatori și deputați, față de 90 câți are în actuala legislatură.
Pentru prima dată, PSD ar ajunge pe locul al doilea, cu 23% pondere în noul Parlament, după redistribuire, cu 103 parlamentari, față de 127 câți are în prezent. Interesant este că Partidul Național Liberal, condus de Ilie Bolojan, cel care speră să fructifice voturi ca urmare a acestei crize politice, ar avea, după redistribuire, o pondere parlamentară de 19%. Ar ajunge, astfel, la 85 de parlamentari, față de 79 câți are în prezent. Dar, trebuie ținut cont de faptul că, în prezent, grupul parlamentar al PNL îo conține și pe “puciști”, dar și pe cei racolați de la PSD, AUR, SOS România și POT. De asemenea, USR ar avea o pondere, după redistriubuire, de 11 procente, cu 49 de senatori și deputați.
Situația UDMR, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, conform sondajului IRES, ar fi una mult mai difuicilă, dar nu critică. Chiar dacă nu ar face pragul electoral de 5 procente, Uniunea ar face parte și din noul Legislativ, având în vedere unele prevederi ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. Astfel, UDMR ar intra în parlament în baza unui prag alternative dacă obține mai mult de 20 de procente din voturile exprimate la nivelul județelor Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj.
Acest prag alternativ permite accederea în Parlament, având în vedere că monoritatea maghiară din România este de peste un milion de persoane, ceea ce reprezintă peste 6 la sută din populația totală și este concentrată la nivelul respectivelor județe. Astfel, în noul Legislativ, UDMR ar ajunge la 13 parlamentari, față de 30 câți are în actuala legislatură.
Toate combinațiile calculate dau același rezultat: ne întoarcem la ce avem astăzi
Blocajul politic care ar sta la baza unei posibile intrări în scenariul dizolvării Parlamentului și alorganizării și desfășurării alegerilor legislative anticipate nu va dispărea odată cu parcurgerea acestei prezumtive etape.
Îmn prezent, nu se poate face un Guvern, deoarece PNL și USR au decis, ‘n forurile lor statutare, că nu vor mai face niciodată alianță cu PSD, deoarece PSD a dat jos, cu ajutorul “extremiștilor” de la AUR Guvenrul Bolojan. PSD, la rândul lui, exclude orice alianță de guvernare cu AUR, atât timp cât la conducerea acestei formațiuni politice se află George Simion. AUR, pe de altă parte, nu ar vota niciodată un guvern din care să nu facă parte și pe care să nu-l conducă printr-un prim-ministru propriu. Însă USR și PNL exclud o colabotare guvernamentală oficială cu cei de la AUR.
După alegerile anticipate, imposibilitatea de a face un Guvern va fi și mai accentuată decât în prezent. AUR ar avea 1297 de parlamentari, dar le mai trebuie 36 de aleși pentru a ajunge la cifra fatidică de 233. Numai că, în noul Legislativ, nu s-ar mai putea baza pe voturile celor de la SOS România, POT și Grupul PACE, deoarece acestea nu vor mai exista.
PSD ar avea doar 103 parlamentari, cu un deficit de 127 de aleși pentru a putea face un Guvern.
PNL, împreună cu USR și UDMR – așa-zisul “pol de dreapta” ar număra, după alegerile anticipate, 147 de parlamentari, iar, pentru a genera o majoritate, le mai trebuie 86 de voturi. Evident, ar putea să se bizuie și pe cele 18 voturi provenite de la viitorul Grup Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților, însă, chiar și așa, tot mai necesită încă 68 de voturi.
Singurele variante de a guverna, după alegerile anticipate, sunt aceleași din prezent. Astfel, PSD + AUR ar putea ajunge la 300 de parlamentari și ar putea genera un Executiv. Refacerea alianței de guvernare PSD + PNL + USR + UDMR + Minorități ar ajunge la 268 de parlamentari, putându-se coagula majoritatea parlamentară de dinaintea moțiunii de cenzură.Evident, o majoritate de 282 de voturi ar putea fi asigurată de o Coaliție AUR + PNL, cum, de asemenea, o altă majoritate teoretică de 246 de voturi ar putea fi AUR + USR.
Cum “liniile roșii” ar rămâne aceleași în ceea ce privește UR, situația va fi exact ca cea de acum, când nu se poate instala un Guvern fără voturile PSD. Orice colaborare cu AUR, care ar deține 44% din Parlament, ar presupune cedarea funcției de prom-ministru formațiunii lui George Simion, care ar putea, de asaemenea, să aibă pretenții și cu privire la conducerile celor două Camere ale Parlamentului.
Singura alternativeă viabilă ar fi refacerea coaliției “pro-occidentale”, cu PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități împreună. Și, în acest context, se pune întrebarea firească de ce ar trebui să fie organizate alegeri parlamentare anticipate? Și, mai ales, cui ar folosi astfel de alegeri?
80% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită
Sondajul realizat de IRES mai prezintă, ‘nsă, și alte informații la fel de interesante. Spre exemplu, cercetarea sociologică relevă faptul că instabilitatea domină percepția publică asupra scenei politice actuale, generând o neîncredere masivă în actuala conducere executivă.
Concret, un procent alarmant de 80% dintre respondenți declară că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în timp ce doar 18% o consideră bună. Scena politică este percepută drept foarte instabilă de către 58% dintre cetățeni și destul de instabilă de alți 33%. Mai mult, 92% dintre români afirmă explicit că țara traversează o criză politică în prezent.
Chestionați cu privire la vinovați, 36% dintre respondenți indică toate partidele politice. Pe plan individual, premierul Ilie Bolojan este văzut ca principalul responsabil de către 16% dintre cetățeni, urmat strâns de PSD (14%), președinte (14%) și Guvern (13%).
Activitatea premierului Ilie Bolojan la conducerea Guvernului primește o notă medie de doar 4,71. Cea mai frecventă notă acordată este 1 (29%) din opțiuni. Drept urmare, 66% dintre români consideră că acesta nu ar trebui să mai ocupe funcția de prim-ministru.
Între Sorin Grindeanu (președintele PSD) și Ilie Bolojan (președintele PNL), 41% consideră că liderul PSD gestionează mai bine actuala situație politică, comparativ cu 38% care îl preferă pe premierul PNL.
Iar lucrurile nu se oorescd aici. Dificultățile financiare resimțite la nivelul gospodăriilor amplifică starea generală de pesimism a populației. Doar 9% dintre români își descriu nivelul actual de trai ca fiind foarte bun. Jumătate din populație (50%) îl consideră satisfăcător, în timp ce 41% îl cataloghează drept slab sau foarte slab.
Un procent de 32% dintre respondenți declară că se descurcă greu cu banii în fiecare lună, iar 26% afirmă că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar. Doar 5% reușesc să facă economii fără eforturi. Comparativ cu începutul anului 2025, aproape jumătate din populație are venituri mai mici (25% mult mai mici, 20% ușor mai mici). In plus, 47% consideră că situația economică a țării s-a înrăutățit considerabil în ultimele 12 luni.
Pentru a redresa țara, cetățenii cer cu prioritate relansarea economiei (25%) și creșterea salariilor și a pensilor (21%. Combaterea corupției se află pe locul trei, fiind menționată de 16% dintre cei chestionați.
Citește pe Antena3.ro
