Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 70 de zile de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, scena politică este mai divizată ca oricând. Iar conflictul dintre liderii politici a depășit de mult sfera dezbaterii, ajungându-se la faza pe amenințări cu procese și cu dosare penale. În paralel, „curg” litigiile în instanțele civile. Liberalii se dau în judecată între ei, iar progresiștii și suveraniștii se dau, la rândul lor, în judecată reciproc. Negocierile pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline au atins punctul critic, încât Kelemen Hunor a pus pe masă un proiect șocant: nu unul, ci patru guverne, până la alegerile parlamentare din 2028: unul de „armistițiu”, două minoritare care să se rotească între ele și unul complet tehnocrat, care să funcționeze câte șapte luni fiecare. Opoziția bate, în continuare, „toba” alegerilor anticipate, arătând că nu există nicio altă soluție de ieșire din criză. Liberalii și cei de la USR au preluat ideea și militează în aceeași direcție. Doar președintele României se opune vehement acestui scenariu, declarând că anticipatele nu ar rezolva nimic, deoarece după consumarea lor ne vom afla în același blocaj.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, luni seară, la un post de televiziune, că „din acest moment, ne vom bate pe tot terenul cu haștagii ăștia, pe tot terenul. La orașe, în Parlamentul României, oriunde este nevoie. Pentru că pare că este o pestă care a cuprins România și este de datoria noastră să ne luptăm cu ei și vom face acest lucru. Nu vom mai face niciun fel de compromis cu acești domni care, din punctul meu de vedere, nu au decât o singură politică publică: înjurătura la adresa PSD-ului”.
Președintele social-democrat merge chiar mai departe și avertizează că vor fi făcute plângeri. „Eu n-am făcut niciodată plângeri penale, dar să știți că acești oameni, când v-am spus că ne vom lupta cu această pestă, merită acest lucru. Ne apucăm, atâta vreme cât avem semnale că se depășește cadrul legal, deși nu sunt un adept al acestor acțiuni”.
Avertismentul lui Grindeanu cu privire la efectuarea de către PSD a unor plângeri penale legate de activitatea guvernamentală are loc în contextul în care acesta atenționase, în urmă cu câteva săptămâni, că 6 miniștri ai Cabinetului demis Bolojan ar putea intra sub incidența infracțiunii de uzurpare de calități oficiale. Într-o declarație la Parlament, pe 18 iunie, Grindeanu lansa un avertisment către miniștrii numiți interimar să conducă ministerele vacantate de PSD, asta deoarece mandatele lor au expirat după cele 45 de zile prevăzute de Constituție.
„Inundație” de procese între PNL și… PNL
Bătălia nu se dă doar între putere și opoziție sau între partidele care s-au aflat, până în urmă cu câteva luni, împreună la guvernare, ci chiar în interiorul partidelor. Acesta este și cazul Partidului Național Liberal, unde procesele între actuala conducere a formațiunii și lideri importanți ai PNL curg „gârlă”.
La data de 21 iulie 2026, Curtea de Apel București urmează să judece apelul declarat de Partidul Național Liberal și Ilie Bolojan împotriva Hotărârii Tribunalului București nr. 965 din data de 1 iulie 2026, prin care instanța de fond a admis cererea „puciștilor” și a suspendat provizoriu executarea și efectelor Hotărârii nr. 01 din 19 iunie 2026 a Consiliului Național Extraordinar al PNL.
De altfel, pe rolul instanțelor de judecată se mai află și litigiile prin care aceiași adversari ai lui Ilie Bolojan din interiorul Partidului Național Liberal cer anularea Deciziilor nr. 22 și nr. 25 din 2026 ale Biroului Politic Național al PNL, în special cu privire la propunerea de excludere a reclamanților din partid. Dar procesele de pe rolul instanțelor mai vizează anularea Congresului Extraordinar al PNL, anularea actelor Consiliului Național al PNL și apelul conducerii PNL împotriva Hotărârii nr. 70/DEC/P din 8 iulie 2027, prin care au fost suspendate provizoriu de către Tribunalul București toate hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar al PNL de la sfârșitul lunii trecute, dar și cele adoptate, ulterior, de Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal.
Extremele se atrag… la tribunal
Există, de asemenea, litigii în instanță în care se judecă „progresiștii” cu „suveraniștii”. Spre exemplu, pe rolul Tribunalului București a fost înregistrat, la data de 7 mai 2026, un dosar având numărul 17570/3/2026, privind o acțiune în răspundere delictuală, în care partidul AUR l-a chemat în judecată pe liderul USR Dominic Fritz.
Acțiunea a fost depusă de avocata Silvia Uscov - cea care, ulterior, a părăsit partidul condus de George Simion - și are ca obiect sancționarea unei afirmații pe care președintele formațiunii progresiste USR a făcut-o într-o emisiune de televiziune, la Antena 3 CNN, potrivit căreia AUR ar fi finanțat de la Moscova. Partidul AUR cere daune de 100 de lei de la Dominic Fritz. Până în acest moment, instanța nu a alocat un prim termen de judecată.
Anul trecut, USR l-a dat în judecată, la rândul său, pe președintele AUR, George Simion. Mai exact, celebrii Vlad Voiculescu și Clotilde Armand l-au chemat în judecată pe liderul AUR, într-un dosar având ca obiect, de asemenea, o acțiune în răspundere delictuală.
Procesul, pe fond, a fost soluționat la data de 6 februarie 2026, când Tribunalul București a respins plângerea celor doi USR-iști ca neîntemeiată. Hotărârea nu a fost una definitivă, ea putând fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Însă, așa cum rezultă din fișa dosarului, publicată pe Portalul Instanțelor de Judecată, Vlad Voiculescu și Clotilde Armand nu și-au exercitat calea de atac, ceea ce conduce la ipoteza că, în acest moment, hotărârea Tribunalului București a rămas definitivă, prin neatacare.
Soluția celor patru premieri, care să vină, pe rând la Palatul Victoria
În acest peisaj complet neprietenos, președintele României, Nicușor Dan, încearcă să găsească o soluție pentru depășirea crizei politice și pentru instalarea la Palatul Victoria a unui Guvern cu puteri depline. O sarcină care pare, în acest moment, imposibilă.
O soluție neobișnuită a fost avansată de președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a propus nu unu, ci patru guverne care să se succeadă, până la alegerile parlamentare la termen, din anul 2028. Primul Guvern ar trebui să fie unul „de armistițiu”, și care să funcționeze timp de șapte luni, condus de un prim-ministru independent, și din care să facă parte PSD, PNL, USR și UDMR, cu sprijin parlamentar din partea Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
După șapte luni, ar urma să se instaleze la Palatul Victoria, succesiv, două guverne politice minoritare. Unul ar fi un guvern minoritar PSD, condus de un premier PSD, care, după alte șapte luni, să predea ștafeta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, condus de un premier de la Partidul Național Liberal.
Iar ultimele șapte luni ale actualului mandat al Parlamentului ar trebui să găsească la Palatul Victoria un guvern tehnocrat, cu premier și miniștri tehnocrați, care să pregătească alegerile parlamentare din anul 2028.
Ei, bine, dacă PSD nu respinge o asemenea propunere, PNL și USR nu sunt de acord cu acest proiect pus pe masă de Kelemen Hunor. Ieri, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că, deși există un dialog pe care l-a inițiat cu partidele, până în momentul de față s-au făcut pași timizi de conciliere. Șeful statului a precizat că nu are de gând, deocamdată, să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, deoarece nu există o majoritate parlamentară. „Guvern tehnocrat, da, dacă acceptă partidele. Dar nu există, acum, varianta asta”, a declarat Nicușor Dan, care a adăugat că nici varianta rotației guvernelor nu este una acceptabilă de către partide. „Problema este că fiecare dintre părți vrea să intre prima la guvernare, lăsând-o pe cealaltă să preia puterea în anul electoral”, a precizat acesta.
Opoziția vrea ca Nicușor Dan și Sorin Grindeanu să plătească cu alegeri anticipate
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, afirmă, într-o postare pe contul său de socializare, că „singura modalitate de ieșire rațională și democratică din această criză politică este organizarea de alegeri anticipate. Orice adult înțelege asta”.
„Orice altă soluție prelungește criza și va îngropa economia și prestigiul internațional ale României. Cum ar putea cineva cu mintea întreagă să creadă că o țară cu problemele noastre poate să supraviețuiască cu o succesiune de guverne minoritare timp de doi ani și jumătate? A vota un guvern minoritar înseamnă a valida comportamentul profund nedemocratic al lui Nicușor Dan. (…) Totodată și Sorin Grindeanu trebuie să primească o lecție simplă: orice decizie politică are consecințe! Atunci când a decis să respingă dreptul unui partid, precum AUR, de a participa la guvernare, Sorin Grindeanu trebuie să se aștepte ca AUR să îi refuze orice propunere. Domnul Grindeanu trebuie să primească o lecție: nu poți să anunți public că excluzi AUR de la guvernare și apoi să ceri, la adăpostul întunericului, voturi de la AUR! AUR nu trebuie să dea, în actuala criză politică, niciun vot pentru PSD sau pentru Nicușor Dan, cum nu trebuie să dea niciun vot pentru PNL, pentru USR sau pentru UDMR”, mai scrie Petrișor Peiu.
Varianta alegerilor anticipate este vânturată, de câteva zile, de mai toate partidele reprezentate în Parlament. Cei mai vocali în acest sens se pronunță cei de la AUR, însă această variantă pare să fie îmbrățișată puternic atât de cei de la PNL și USR, cât și de cei de la PSD.
De cealaltă parte, președintele României, Nicușor Dan, susține că nu ia în calcul dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor parlamentare anticipate, chiar dacă nu o mai exclude complet. „S-a vorbit foarte puțin (la consultările formale și informale cu partidele politice - n.red.) despre acest scenariu. Alegerile anticipate ar prelungi starea de incertitudine și nu ar aduce nimic. Eu nu văd nevoia alegerilor anticipate”, a concluzionat președintele României.
PSD transmite că nu va vota legile PNRR necondiționat
Iar lucrurile, din punctul de vedere al stării conflictuale, nu se opresc aici. Ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, liderul PSD, Sorin Grindeanu, arată că România se confruntă de luni cu o criză economică profundă, agențiile de rating sunt aici și atârnăm de un fir de ață să nu ne ducem în junk, „însă corul digital și de sclavi media ai lui Bolojan continuă să vândă teza ieftină anti-PSD. Ura hrănește doar minți bolnave, dar nu potolește foamea”.
„Dincolo de propaganda grețoasă, adevărul este că românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta. Când nu ai bani de facturi, nu te poți gândi nici la viitor. (…) Astăzi, vedem cum România este ruptă din nou în două de dorința unui fals Mesia care are impresia că lumea politică a început și se termină cu el. Cine să conducă două ministere dacă pleacă Bolojan, nu-i așa?! Prețul pentru ca ei să rămână agățați de putere este prețul pe care trebuie să îl plătească milioane de români și firme românești în fiecare zi. De aceea, miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”.
Conform sursei citate, PSD își va respecta absolut toate angajamentele. „Ilie, nu te mai chinui să silabisești de pe bilețele ce am zis de-a lungul timpului. Rămâne totul valabil! Dar PSD nu va vota la impuse așa cum vrea Guvernul demis. Nu vom vota o lege a salarizării care taie din banii oamenilor. O vom corecta! Nu vom vota o lege care închide noi capacități de producție de energie, după ce marea liberalizare de dreapta deja a scumpit curentul cu 60%. Nu vom vota legi care ciuntesc din atribuțiile ANI și le rezolvă unor useriști în frunte cu Fritz problemele de incompatibilitate și conflict de interese. Atunci când este vorba de miliardele țării, cred că jocul politic trebuie să înceteze și să primeze responsabilitatea. Îi transmit premierului demis să nu mai întârzie punerea acestor proiecte în transparență și să le trimită urgent la Parlament. Ceasul ticăie. În rest - zvârcoliți-vă cât vreți. PSD este în opoziție. Și va vota transparent doar în interesul oamenilor și al României!”, a mai transmis Grindeanu
Citește pe Antena3.ro
