Guvernul prevede o „rușine” din partea Comisiei Europene în legătură cu Cererea de plată nr. 3 din PNRR, în care este inclusă și „reforma” pensiilor magistraților, motiv pentru care Ilie Bolojan a și dat startul inventării de vinovați. Aceștia ar urma să fie miniștrii și secretarii de stat, directorii și personalul administrației care lucrează cu fonduri europene, dar, în niciun caz, el însuși. Jalonul 215, al pensiilor speciale, este ridicat la rang de jalon îndeplinit, cu toate că el prevede toate pensiile speciale, nu doar ale magistraților și, în niciun caz, legea trecută de CCR nu respectă cerințele Comisiei Europene. Însă România este restantă cu privire la îndeplinirea mai multor jaloane, pentru care Comisia a suspendat, în mai 2025, de la plată suma de 869 de milioane de euro către România.
Pentru a înțelege mai exact cum „joacă”, în aceste zile, Ilie Bolojan chestiunea banilor din PNRR, după ce a pozat în învingător în războiul pe care l-a dus cu judecătorii și cu procurorii din România în ultimele șase luni, trebuie amintit faptul că, în luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a suspendat plata către România a 869 milioane de euro din Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Cel puțin trei jaloane erau neîndeplinite la acel moment. Este vorba despre celebrul jalon 215, al pensiilor speciale, despre jalonul privind operaționalizarea AMEPIP și despre jalonul privind guvernanța companiilor de stat din energie.
În noiembrie 2025, Guvernul Bolojan a recunoscut oficial că a renunțat la plata aferentă a altor două jaloane. Este vorba despre jaloanele 72 și 86, în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, care vizau achiziții publice pentru rețeaua de metrou din Cluj și din București. După care, formal, prin numirile făcute, a fost deblocat jalonul privind AMEPIP, însă „reforma” a făcut imediat obiectul unui proces în instanțele de judecată.
Jalonul 215 al pensiilor de serviciu nu poate fi considerat ca îndeplinit odată cu declararea drept constituțională de către CCR a legii privind desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru mai multe motive. Unul ar fi că „reforma” nu respectă angajamentele asumate în PNRR, deoarece jalonul se referă la toate pensiile de serviciu, nu doar la cele ale magistraților, apoi pentru că, în acest moment, nu are cum să fie promulgată, deoarece legea retroactivează, iar al treilea motiv este acela că nu rezolvă exigențele transmise chiar de către Comisia Europeană în scrisoarea din anul 2025.
Se trag, preventiv, la sorți „țapii ispășitori”
Neîndeplinirea jaloanelor aferente Cererii de plată nr. 3 este recunoscută, acum, cu mult tupeu, de către Guvern, dar premierul Bolojan nu își asumă și responsabilitatea pentru această situație. Mai exact, Ilie Bolojan caută deja alți țapi ispășitori, extrăgându-se dintre ei. Comitetul Interministerial de coordonare a PNRR a analizat, la începutul acestei săptămâni, sub coordonarea lui Ilie Bolojan și a lui Dragoș Pîslaru, stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în Cererile de plată nr. 3 și 4 transmise de Guvern Comisiei Europene.
Cu acest prilej, șeful Executivului a declarat că „răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspunderea politică pentru miniștri și secretari de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează sporul de lucru cu fonduri europene dacă țara noastră pierde bani din PNRR”.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a reacționat în legătură cu această amenințare precizând că „înțeleg că cineva (Bolojan – n.red.) recunoaște că există întârzieri grave în ceea ce privește Cererea de plată nr. 3, altele decât cele privind pensiile speciale. Desigur, cererea totală suspendată în mai 2025 este de 869 milioane de euro, aferente a șase jaloane, dar «carieră» a făcut doar retorica Guvernului pe jalonul 215. Mai înțeleg că, de fapt, pierdem definitiv mai mulți bani decât cele 231 de milioane de euro cu care Guvernul amenința încă din toamna trecută. Noutatea este doar că acum cineva o recunoaște. Altă noutate este că cineva trebuie să răspundă pentru numirile clientelare din societățile din energie și transporturi la care partidele nu au vrut să renunțe deloc, deși de acestea depind direct o parte din banii suspendați”.
Premierul a distras atenția de la adevărații responsabili, apelând la vânătoarea de vrăjitoare
Cererea de plată nr. 3 ar fi trebuit să fie depusă încă din luna martie a anului 2023, în condițiile în care toate jaloanele aferente trebuiau să fie îndeplinite încă din anul 2022. Însă cererea a fost depusă abia în luna decembrie a anului 2023, iar abia în mai 2024 a fost plătită parțial, dar a fost dispusă suspendarea de la plată a 869 milioane de euro.
Termenul final pentru îndeplinirea jaloanelor întârziate, astfel încât să se poată bloca o parte din bani, a expirat la data de 28 noiembrie 2025. La acel moment, Guvernul Bolojan a renunțat la o parte din bani – 55 de milioane de euro din jaloanele 72 și 86. După care, Guvernul a transmis Comisiei Europene o scrisoare al cărui conținut nu a fost făcut public.
„Pentru a distrage atenția de la vinovații reali, au început să instige asupra altor vinovății inventate, adică asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție și, ulterior, asupra Curții Constituționale și, în final, asupra «diavolilor» de magistrați. Acum, funia se apropie de gât. Comisia Europeană va informa iminent câți bani am pierdut în mod real, informare din care se va vedea și că eliminarea pensiilor magistraților nu înseamnă reformarea pensiilor speciale. Așa încât, Ilie Bolojan trebuie să caute alți vinovați, că doar nu o să răspundă el”, a mai precizat avocatul Adrian Toni Neacșu.
Kelemen Hunor: A fost o prostie includerea unora dintre reforme în PNRR
În acest context, intervine și liderul UDMR, Kelemen Hunor, care cataloghează drept o prostie includerea unor obligații ca jaloane în PNRR. Într-un interviu radiofonic, Hunor anunță că proiectul de buget ar urma să fie trimis în Parlament săptămâna viitoare pentru dezbatere și vot, însă negocierile din coaliție sunt încă în desfășurare. Acesta a avertizat că există puncte sensibile neînchise, în special în privința investițiilor publice, a jaloanelor din PNRR și a măsurilor sociale.
„Unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise. Problema care era anul trecut, când România a renegociat jaloanele, toate ministerele au luptat pentru a păstra jaloanele. Şi acum unele ministere se trezesc că n-au cum să le îndeplinească.
A fost o prostie să includem de la bun început, de exemplu, hidrogenul în PNRR, fiindcă nu era o tehnologie perfecţionată nicăieri în lume. Şi noi credeam că vom face ceva, un boom uriaş. Deci aia a fost o greşeală din start”, a conchis liderul UDMR.