Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adrian Negrescu avertizează asupra efectelor amenzii aplicate băncilor: „Nota de plată va ajunge la clienți”
Analistul economic susține că sancțiunea anunțată în dosarul ROBOR poate genera efecte în lanț asupra pieței financiare, a creditării și a încrederii investitorilor în economia românească
Decizia Consiliului Concurenței de a sancționa mai multe instituții bancare în dosarul privind ROBOR continuă să provoace reacții puternice în mediul economic. În timp ce autoritățile își susțin concluziile, reprezentanții sistemului bancar și specialiști din domeniu contestă fundamentarea măsurii și avertizează asupra unor posibile consecințe care ar putea depăși cu mult valoarea amenzii.
Printre cei care au analizat impactul potențial al acestei decizii se află și analistul economic Adrian Negrescu. Acesta consideră că sancțiunea riscă să genereze efecte colaterale importante asupra întregii arhitecturi financiare și de reglementare din România, într-un moment în care stabilitatea și predictibilitatea economică sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și menținerea încrederii în sistemul financiar.
Potrivit acestuia, impactul nu se limitează la instituțiile bancare vizate, ci ar putea ajunge în cele din urmă și la populație, prin costuri mai mari pentru credite și randamente mai reduse pentru economii.
Adrian Negrescu: decizia poate crea tensiuni majore în piața bancară
Analistul avertizează că sancțiunea anunțată de Consiliul Concurenței ar putea modifica semnificativ comportamentul băncilor comerciale și modul în care acestea interacționează pe piața interbancară.
„Decizia Consiliului Concurenței, fără niște explicații care să stea în picioare dincolo de ,,efectele de fracțiuni de procent ROBOR’’ bazate pe emailuri și discuții pe Whatsapp, riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România.
Și nu e o glumă. Poate deveni realitate destul de repede pentru că această amendă uriașă poate să declanșeze o serie de efecte colaterale cu impact direct asupra pieței interbancare și, în ultimă instanță, asupra buzunarelor noastre.”
Negrescu susține că primul efect ar putea fi apariția unei stări accentuate de neîncredere și nervozitate în sectorul bancar, în special în relațiile dintre instituțiile de credit.
„Primul efect colateral, dar extrem de periculos, este instalarea unei stări acute de nervozitate în piața bancară. Deși Banca Națională a insistat în repetate rânduri că mecanismul de formare a indicelui ROBOR este ancorat structural în evoluția dobânzii cheie, acțiunea Consiliului Concurenței modifică fundamental comportamentul prudențial al băncilor comerciale.”
Cum ar putea fi afectată piața interbancară
În analiza sa, specialistul explică faptul că băncile ar putea deveni mult mai prudente în relațiile de finanțare dintre ele, preferând să se bazeze pe mecanismele oferite de Banca Națională a României.
„În noul context, băncile pot adopta o strategie defensivă, preferând mai degrabă să apeleze la facilitățile de creditare oferite direct de BNR decât să mai efectueze tranzacții de împrumut între ele, pe piața secundară. Ce înseamnă asta?
Putem asista, destul de repede, la o reducere drastică a lichidității din piața interbancară. Nu este exclus să vedem și o creștere a volatilității ratelor dobânzilor de schimb dintre bănci, ceea ce ar putea afecta semnificativ creditarea. Mai simplu spus, băncile vor crește dobânzile și vor înăspri condițiile de creditare.”
Chiar dacă admite că o parte dintre aceste scenarii reprezintă estimări și nu certitudini, Negrescu consideră că impactul reputațional asupra întregului sistem financiar este deja evident.
O dispută instituțională care ridică semne de întrebare investitorilor
Potrivit analistului, una dintre cele mai importante consecințe ale acestui dosar este conflictul de interpretare dintre două instituții-cheie ale statului: Consiliul Concurenței și Banca Națională a României.
„Da, sunt speculații însă un lucru este sigur. Că decizia anunțată de Consiliul Concurenței lovește direct în riscul reputațional al întregului sector financiar autohton. Aplicarea unei sancțiuni de o asemenea magnitudine, contrazisă frontal atât de BNR cât și de toate marile bănci comerciale, scoate la iveală o fractură instituțională majoră.”
În opinia sa, această situație poate transmite un semnal negativ către investitorii internaționali și agențiile de rating, care urmăresc atent coerența cadrului de reglementare din fiecare stat.
„Pentru investitorii străini și agențiile de rating, această neconcordanță ridică o întrebare critică: cine are, de fapt, dreptate în arhitectura de reglementare din România?
Dacă analiza Consiliului Concurenței este cea validă, înseamnă că sistemul bancar a operat defectuos sub ochii supraveghetorului pieței. Dacă, în schimb, argumentele tehnice ale BNR sunt cele corecte, acțiunea Consiliului riscă să fie percepută ca un abuz de putere administrativă, cu efecte nocive asupra predictibilității economice.”
De ce spune analistul că românii ar putea suporta costurile
Una dintre cele mai controversate afirmații ale lui Adrian Negrescu vizează impactul pe care amenda l-ar putea avea asupra clienților băncilor.
Acesta consideră că instituțiile financiare vor încerca să își protejeze profitabilitatea și să recupereze costurile generate de sancțiune prin ajustarea politicilor comerciale.
„Un alt lucru este sigur. Băncile nu vor absorbi aceste pierderi exclusiv din profiturile proprii. Nota de plată va fi transferată, inevitabil, către clienți. Toți deponenții (prin dobânzi mai mici la economii) și toți debitorii (prin comisioane bancare majorate sau marje de creditare mai aspre) vor ajunge să plătească această amendă.”
Afirmația vine într-un context în care costul finanțării și nivelul dobânzilor rămân printre principalele preocupări ale populației și mediului de afaceri.
Argumentul ROBOR și rolul politicii monetare a BNR
Negrescu mai susține că evoluția indicelui ROBOR din ultimii ani reflectă în principal deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale și condițiile de lichiditate din piață.
„Privind retrospectiv, comportamentul indicelui ROBOR arată o corelație aproape perfectă cu deciziile de politică monetară: când BNR a mărit rata de referință, ROBOR a crescut; când BNR a relaxat politica și a lăsat lichiditate în piață, ROBOR a scăzut. Această dinamică naturală de piață va constitui pilonul de apărare al băncilor în instanță.”
Acest argument este unul dintre elementele pe care băncile îl vor invoca, cel mai probabil, în eventualele procese deschise pentru contestarea sancțiunilor.
Miza proceselor din instanță
Analistul amintește și de precedentele juridice în care instituțiile bancare au reușit să obțină câștig de cauză împotriva unor sancțiuni aplicate de autorități.
„De altfel, industria bancară mizează pe un precedent juridic favorabil. În trecut, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multe bănci pentru presupuse practici neconforme la calculul dobânzilor, însă instituțiile financiare au câștigat ulterior toate procesele în instanță.”
În opinia sa, succesul Consiliului Concurenței în instanță ar putea depinde inclusiv de existența unor probe solide sau a unor eventuale recunoașteri din partea actorilor implicați.
„Dacă în actualul dosar nu există o bancă care să fi recunoscut fapta în schimbul unei clemențe (fapt nedeclarat în comunicatul oficial), Consiliul Concurenței riscă un eșec major în fața judecătorilor. În cazul în care decizia va fi desființată în instanță, statul român nu doar că va returna sumele, dar va fi obligat să plătească și daune morale și comerciale uriașe, transformând o victorie populistă de moment într-un dezastru bugetar pe termen lung.”
„Doar justiția va spune adevărul”
În final, Adrian Negrescu evită să se pronunțe categoric asupra vinovăției instituțiilor bancare și spune că verdictul trebuie stabilit exclusiv de instanțele de judecată, pe baza probelor existente în dosar.
„Sunt vinovate băncile? Au manipulat ROBOR? Nu îmi permit să mă pronunț pentru că nu am datele necesare. Văd însă că mulți o fac deja, mai ales politicieni avizi de imagine care, după războiul dus cu multinaționalele, și-au găsit acum un alt subiect de promovare. Poate au dreptate, poate nu. Doar justiția o va spune.”
Analistul atrage atenția și asupra apariției unor inițiative juridice care încearcă deja să atragă potențiali reclamanți pentru procese împotriva băncilor.
„Și mai văd un lucru – că avem deja mulți avocați care își fac publicitate încercând să racoleze clienții pentru un viitor proces cu băncile. Mi-aș permite să le ofer oamenilor un sfat – să nu plătească niciun onorariu până ce nu vor vedea o decizie finală a justiției.”
Citește pe Antena3.ro
