Consolidarea sectorului de reparații este motivată de Parlamentul European și Consiliul Europei prin necesitatea de a reduce cantitatea de deșeuri. Astfel, consumatorii vor beneficia de noi drepturi care vor face reparațiile mai atractive și mai simple după expirarea garanției legale, arată un proiect de lege negociat de cele două foruri europene. România, una dintre cele mai sărace țări din UE, a furat deja startul și a pregătit un astfel de proiect de lege încă din luna septembrie a anului trecut, când negociatorii europeni încă nu ajunseseră la un numitor comun în privința noii directive. La noi, aplicarea noilor orientări trasate de la Bruxelles nu ridică mari probleme pentru că, în condițiile în care circa 35% din populație este în risc de sărăcie, sunt foarte multe persoane care nu-și permit prea des lucruri noi, așa că apelează în foarte multe cazuri la reparații pentru prelungirea duratei de viață a bunurilor. Singura întrebare este dacă va avea Guvernul bani să finanțeze viitorul program european de finanțare a reparațiilor de haine, electrocasnice și echipamente electrice.
Parlamentul și Consiliul Europei au ajuns la un acord politic privind un „drept la reparare” mai puternic pentru consumatori. Regulile convenite clarifică obligațiile producătorilor și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al unui produs prin reparații. Măsurile cheie ale acordului includ:
-obligația producătorului de a repara produse uzuale de uz casnic, precum mașini de spălat, aspiratoare și chiar smartphone-uri, cu posibilitatea de a adăuga mai multe produse pe listă în timp;
- consumatorii să fie informați cu privire la obligația producătorului de a repara produsele fabricate;
-opțiuni pentru consumatori de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este reparat sau optează pentru o unitate recondiționată ca alternativă;
-acces gratuit online la prețuri orientative de reparații;
-o prelungire suplimentară cu un an a garanției legale pentru bunurile reparate.
Odată ce proiectul de directivă este adoptat atât de Consiliu, cât și de Parlament și publicat în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a-l transpune în legislația națională.
„Prin acordul de astăzi, ne-am apropiat de stabilirea dreptului consumatorului la reparații. În viitor, va fi mai ușor și mai ieftin să reparați produse în loc să cumpărați altele noi, scumpe. Acest lucru marchează un succes semnificativ pentru Parlamentul European, care a fost vehement în favoarea responsabilizării consumatorilor în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acordul introduce o garanție legală suplimentară de 12 luni pentru produse și asigură reparatorilor independenți accesul îmbunătățit la piesele de schimb. În plus, interzice producătorilor să folosească clauze contractuale, tehnici software și hardware care împiedică repararea”.
Eurodeputatul René Repasi (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), raportor la această lege
Obligații noi pentru producători
Producătorii vor trebui să pună la dispoziție piesele de schimb și uneltele la un preț rezonabil. De asemenea, s-a ajuns la un acord privind interzicerea producătorilor de a utiliza clauze contractuale, tehnici hardware sau software pentru a obstrucționa reparațiile. În special, acestea nu ar trebui să împiedice utilizarea pieselor de schimb second-hand sau emise 3D de către reparatorii independenți. Pentru a ușura procesul de reparație, va fi înființată o platformă online europeană cu secțiuni naționale. Prin intermediul acestor platforme, consumatorii din fiecare țară din UE vor putea găsi ateliere de reparații locale, vânzători de bunuri recondiționate, cumpărători de articole defecte sau inițiative de reparații conduse de comunitate, cum ar fi cafenelele de reparații.
Promovarea reparațiilor la prețuri accesibile
Parlamentul European a dat prioritate reparațiilor care trebuie să fie mult mai accesibile pentru consumatori. Negociatorii au convenit că fiecare stat membru va trebui să introducă cel puțin o măsură de promovare a reparației, cum ar fi bonuri și fonduri de reparații, campanii de informare, cursuri de reparații sau sprijin pentru spațiile de reparații conduse de comunitate, sau în conformitate cu normele existente privind impozitarea, reducerea cotei de TVA la serviciile de reparații.
Ce prevede proiectul de lege românesc
Proiectul pregătit de Guvernul României vizează doar industria textilă, urmând ca acum să fie extins și la electrocasnice. „Crearea unui sistem național de colectare, sortare și valorificare a textilelor și îmbrăcămintei uzate care să acorde prioritate reutilizării în detrimentul reciclării cât mai mult timp posibil, și care să se bazeze pe soluții tehnice avansate de sortare și reciclare”, este una dintre măsurile incluse în proiectul menționat. Gestionarea deșeurilor textile nu este dezvoltată suficient în România, subliniază Executivul, iar gestionarea acestora trebuie să asigure păstrarea textilelor în economie cât mai mult timp posibil, reducând astfel și dependența de „materiile prime virgine”. Sistemul de colectare și reciclare are termen de pus la punct până în 2030. În paralel, consumatorii vor fi încurajați să-și repare singuri hainele pentru a le folosi cât mai mult timp. Sistemul pe care Executivul vrea să-l introducă la scară națională din motive ecologice este utilizat de foarte mulți români de zeci de ani, dar din cu totul alt motiv și anume cel al sărăciei, se mai arată în proiectul românesc.
Cum vede Guvernul reutilizarea textilelor
Potrivit proiectului, hainele aproape noi sau fără defecte mari vor fi transmise serviciilor sociale municipale și ONG-urilor care se ocupă de programe de ajutor destinate cetățenilor; articolele din lână și amestecuri de lână, bumbac, celuloză, sintetice și covoare ar trebui să fie transmise la reciclarea textilelor în materii prime secundare, iar restul deșeurilor textile, fie contaminate, fie fără nicio soluție de reciclare, vor fi livrate pentru valorificarea energetică. Pentru a pune în aplicare colectarea și sortarea hainelor uzate și a altor produse textile și pentru a stabili un sistem de reciclare al acestora, este necesar sprijinul financiar al actorilor publici și privați.
Cumpărarea hainelor, înlocuită cu închirierea lor
În plus, românii vor fi încurajați să renunțe la conceptul de proprietate a hainelor și să apeleze la varianta închirierii lor. „Pentru a întrerupe traseul liniar actual al îmbrăcămintei, este nevoie să fie create noi modele de acces și întreținere a acesteia, care nu sunt centrate pe proprietate, pentru a răspunde nevoilor și stilurilor care se schimbă rapid. Un astfel de model este închirierea hainelor”, se arată în proiectul Guvernului, care precizează că măsura are termen de implementare intervalul 2024-2031. Odată cu adoptarea noii directive europene, termenul de aplicare a acestei legislații pentru încurajarea utilizării produselor second-hand se va reduce la doi ani.
Cum arată modelul francez
Franța este țara care are deja un sistem pentru încurajarea reparațiilor și el se bazează pe stimularea financiară a oamenilor. Francezii primesc începând cu luna octombrie a anului trecut între 6 şi 25 euro ca reducere a costului pentru fiecare reparaţie la croitorie sau cizmărie. Executivul de la Paris și-a propus să finanțeze acest program cu 154 de milioane de euro în următorii cinci ani. De asemenea, începând de la 10 euro pentru un fierbător şi până la 45 de euro pentru un calculator personal, francezii beneficiază de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut de un bonus de la stat pentru a-şi repara electronicele şi electrocasnicele. Din acest an, au fost incluse în acest program mai multe categorii de aparate și echipamente. Programul guvernamental are o valoare de 410 milioane de euro pentru șase ani. Începând de la mijlocul lunii decembrie, persoanele particulare din Franţa se pot duce la unul din primii 500 de reparatori agreaţi (care au primit eticheta „QualiRépar”), şi beneficiază de o reducere la repararea electronicelor şi electrocasnicelor.