O analiză făcută de Organizația Salvați Copiii România, pe baza datelor oficiale ale Ministerului Educației, arată o creștere alarmantă a numărului de cazuri de bullying raportate în anul școlar 2021-2022 față de anul 2019-2020, cu aproape o treime, respectiv 10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715 cu doi ani în urmă. Nu s-a luat în considerare anul școlar 2020-2021, fiind irelevant, în contextul introducerii școlii online. Specialiștii care au făcut analiza spun, însă, că și aceste date sunt irelevante, pentru că foarte multe situații de bullying nici nu ajung în statistici, nefiind niciodată raportate.
„Aceste cifre reprezintă oricum doar ceea ce se constată și ajunge la cunoștința directorilor și a consilierilor școlari, fiind raportate. Sunt mult mai multe situații de bullying, iar mare parte din suferința copiilor se petrece în mediul online, pentru care nu există niciun fel de control. Părinții și cadrele didactice nu știu ce să facă. Nici guvernul nu culege aceste date. E un domeniu în care nu intervine nimeni și nu există nicio strategie. Noi am lansat un program de promovare a siguranței online a copiilor, avem un program de informare, dar nu există o strategie națională împotriva bullying-ului care să includă și cyberbullying-ul. Nici măcar nu s-au creat grupurile de acțiune la nivelul fiecărei școli, iar elevii sunt neputincioși în a se apăra împotriva acestui fenomen”, a explicat, pentru Jurnalul, George Roman, director Advocacy la Salvați Copiii România.
Orele online, la pachet cu hărțuirea
Chiar și pe baza datelor oficiale (incomplete și incorecte), se vede că în România este o situație foarte gravă în legătură cu bullying: un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar patru copii din cinci asistă la situații de bullying. „Bullying-ul în școală sau în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%)”, se precizează în analiza făcută de Salvați Copiii.
Cei mai mulți copii, părinți și profesori nici măcar nu știu cum se definește bullying-ul, crezând că este vorba despre violența în școală, nu despre hărțuire, jigniri și presiune psihologică, adică situația de agresivitate care precede, de multe ori, violența fizică. „Fenomenul cyberbullying-ului a crescut semnificativ după 2020, pentru că noi i-am împins pe copii către mediul online, fără să existe o educație în privința acestui fenomen în acest mediu. Există o soluție, aplicația Family Link, prin care se poate menține un control asupra activității copiilor în mediul online, prin introducerea unor parole, de către părinți, astfel încât să li se reducă cel puțin timpul pe care îl petrec pe internet și să se poată vedea ce site-uri au accesat copiii și cât timp au petrecut pe acele site-uri”, mai spune specialistul ONG-ului.
Grupuri de acțiune în fiecare școală
Pentru a se putea stopa acest fenomen, ONG-ul a propus Guvernului României o modificare legislativă pentru a se constitui grupuri de acțiune antibullying în fiecare școală, iar această lege există din anul 2019, fiind introdusă ca o completare la Legea educației. Doar 200 de școli din peste 17.000 la nivel național au format aceste grupuri, conform unui studiu făcut de același ONG.
Modelul este bazat pe ceea ce se face deja în școlile din Franța, de circa 15 ani, unde există grupuri de acțiune, iar elevii sunt cei care aduc informații despre ceea ce se întâmplă în unitățile de învățământ, astfel încât să se poată interveni la timp și să se găsească soluții, prin comunicare între părțile implicate.
„Metodologia a fost preluată de la noi, după ce am reușit să sprijinim circa 40 de școli pentru a organiza grupurile de acțiune. În 2019 a fost modificată Legea educației, adăugându-se un articol despre bullying, prin Legea împotriva violenței psihologice bullying, iar în 2020 s-a dat Ordinul de Ministru nr. 4343/2020. Partea de metodologie pentru grupurile de acțiune am scris-o chiar eu și include o schemă de intervenție. Mai există un capitol scris cu sprijinul celor de la ANPDCA. Aceste norme metodologice s-au adoptat cu întârziere în 2020, dar din 2021 nu le-a mai luat nimeni în considerare. Acum am constatat că nu s-a mai făcut nimic între timp, nicio școală nu a mai format grupuri de acțiune, în afară de cele 200 de școli care le aveau deja, încă de la modificarea legii, iar acolo sunt niște profesori care au inițiativă și se implică foarte mult pentru a ajuta copiii. În schimb, am găsit multe situații în care directorul de școală spune că ei nu au bullying, iar noi am găsit cazuri grave în respectivele unități de învățământ, unele fiind de cyberbullying”, mai spune George Roman.
Specialiștii care au realizat aceste studii și analize în cadrul Organizației Salvați Copiii, în ultimii ani, spun că existența grupurilor de acțiune reprezintă cea mai bună cale de limitare a fenomenului de violență dintre elevi în spațiile școlare.
Următorul pas este delincvența
ONG-ul solicită Ministerului Educației o evaluare a stadiului implementării Normelor metodologice privind constituirea acestor grupuri și elaborarea unei strategii naționale de respectare întocmai a dispozițiilor legale. Organizația Salvați Copiii transmite un semnal de alarmă în acest sens, de Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Școală.
Unul dintre cazurile recente de violență a avut loc într-un liceu din localitatea Mioveni, în care elevii s-au agresat fizic cu pumnii și picioarele și folosind bucăți de lemn smulse de pe holurile unității de învățământ, ceea ce deja îi transformă în delincvenți, prin încadrarea faptei din punct de vedere penal ca infracțiune de încăierare.
În prezent, adolescenții se află în atenția consilierului școlar, iar grupul de acțiune antibullying al acestei școli a devenit funcțional imediat după acest eveniment, inițiind un proces de informare și mobilizare a elevilor, cadrelor didactice și părinților pentru a identifica și preveni conflictele ce pot genera astfel de fapte de violență și punerea în pericol a siguranței elevilor și climatului școlar.
„Faptele de bullying se petrec pe fondul lipsei de interes din partea sistemului de educație de a elabora o strategie și un plan de acțiune de prevenire și combatere a bullying-ului și cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare privind acest fenomen aflat într-o progresie îngrijorătoare”, mai spun reprezentanții ONG-ului.
Pe 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020). Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de Salvați Copiii și testat în zeci de unități școlare. Obiectivul esențial al acelor dispoziții legale este de a crea un climat sigur și pozitiv în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educație al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor. Astfel, în fiecare școală și în fiecare liceu trebuie înființat un grup de acțiune antibullying din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica și soluționa situații de bullying între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.
În școlile în care există grup de acțiune antibullying și este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă.