Atât instanța supremă, cât și Consiliul Superior al Magistraturii cataloghează aceste măsuri ca fiind unele „cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătoriilor” deoarece executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Cei din justiție acuză că aceste demersuri sunt nelegale, căci, conform jurisprudenței CJUE și a CEDO, un stat poate eșalona plata unor sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeșalona. Așa cum face Guvernul condus de Ilie Bolojan. Pe lângă riscul ca Legea Bugetului să fie blocată prin acțiuni la CCR, luarea banilor de la justiție pentru finanțarea altor capitole bugetare va conduce și la creșterea datoriilor statului. Deoarece sumele restante neplătite către magistrați sunt purtătoare de dobândă legal și, în anumite situații, accesoriile au depășit chiar valoarea debitului în sine.
Legea Bugetului de Stat pentru anul 2026 a trecut, la finalul săptămânii trecute, de Parlamentul României, cuprinzând, printre altele, și un amendament pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, în vederea acordării unor sume persoanelor defavorizate. Amendamentul, inițiat de către PSD, a generat, inițial, în Coaliția de guvernare, o serie de atacuri care ar fi putut duce chiar la ruperea alianței. PNL, prin premierul Ilie Bolojan și prin ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au refuzat să introducă în lege această suplimentare, invocând deficitul bugetar. Apoi, pentru că PSD nu a renunțat, tema a făcut obiectul unui amendament al grupului Parlamentar și a picat, de două ori, în Comisia reunită pentru Buget. PSD a amenințat că, fără adoptarea acestui amendamentul nu va vota în Plen Legea Bugetului, motiv pentru care, într-un final, s-a ajuns la un compromis.
Amendamentul a fost adoptat, găsindu-se, însă, o sursă de finanțare care poate genera un val de procese extrem de păgubitoare pentru Guvern. Prin acest amendament, se alocă suma de 1,1 miliarde de lei credite de angajament și credite bugetare pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, în vederea acordării unor măsuri de sprijin pentru familiile cu copii și venituri reduse, pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap, precum și pentru acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii, estimate pentru anul 2026 la aproximativ 2.350.000.000 de lei.
800 de milioane de la ÎCCJ și 300 de milioane de la Parchete
Ministerul Muncii arată că alocările bugetare prevăzute, inițial, la Titlul 57 – „Asistență Socială” erau mai mici decât execuția bugetară a anului 2025 cu suma de 1,13 miliarde de lei, respectiv cu aproximativ 2%. Iar Ministerul Finanțelor a aprobat o suplimentare bugetară inițială în cuantum de 2,8 miliarde de lei, din care suma de 1,25 miliarde lei era destinată compensării facturilor la energie, iar doar diferența de 1,55 miliarde lei mai rămăsese disponibilă pentru susținerea sumelor destinate categoriilor vulnerabile.
În aceste condiții, a rezultat un deficit de finanțare de aproximativ 1,1 miliarde de lei pentru acoperirea integrală a măsurilor de sprijin propuse de PSD. Ministerul Muncii a precizat că „în absența alocării suplimentare a acestor fonduri, implementarea integrală a măsurilor de sprijin destinate familiilor vulnerabile și pensionarilor nu poate fi asigurată”.
Pentru că PNL și Ilie Bolojan nu au cedat pentru asigurarea acestei sume de 1,1 miliarde, s-a ajuns la o rezolvare halucinantă. Sursa de finanțare pentru această suplimentare a fost luarea din bugetele Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public a diferenței. Conturile instanței supreme vor fi golite cu 800 de milioane de lei, în timp ce conturile Parchetului General cu 300 de milioane de lei. Iar asta înseamnă diminuarea bugetelor celor două instituții la Titlul 10 – „Cheltuieli de personal”, mai exact din sumele pe care statul trebuia să le achite, ca restanțe stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, cuvenite personalului din justiție și parchete.
Datoria, generată de pierderea de către stat a sute de mii de procese
Astfel, cele 800 de milioane de lei luate de la ÎCCJ și cele 300 de milioane de lei luate de la Ministerul Public reprezintă sumele alocate pentru o parte din majorările salariale restante, câștigate de către procurori și judecători în instanță, ca urmare a faptului că au dat în judecată statul român. Au existat peste 200.000 de procese, începând cu anul 2018, atunci când valoarea de referință sectorială a fost aplicată diferit pentru magistrați. Mai exact, pentru unii dintre ei s-a calculat salariul raportat la valoarea de referință sectorială de 605 lei, în timp ce la alții s-a calculat la valoarea de referință sectorială de 484 de lei.
În anul 2023, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și Procurorul General al României au stabilit, în baza hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțe, ca toate salariile din justiție să fie recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, raportate la valoarea de referință sectorială de 605 lei. În acest context, suma restantă a statului român față de cei care au câștigat procesele respective ajunsese la 10 miliarde de lei.
În 2024, s-a aprobat parțial de către Executiv eșalonarea acestor plăți, până în anul 2029. Însă, anul trecut și anul acesta, prin Legea Bugetului, a reeșalonat eșalonarea, ceea ce este nelegal.
Guvernul ignoră obligația de executare a hotărârilor judecătorești
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat imediat și arată că a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care „în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive”. Conform instanței supreme, această evoluție nu este una izolată și reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.
Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, susține nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. Iar, în aceste condiții, ÎCCJ avertizează că „în absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligaţiilor exigibile”.
CSM: Executivul a operat o reeșalonare nelegală a debitelor
Consiliul Superior al Magistraturii a venit cu o reacție chiar și mai dură, precizând că „în urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
Conform CSM, „în repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea Executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026.
Instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând «un bun» în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”.
Amenințări cu acțiuni juridice
În continuare, Consiliul Superior al Magistraturii arată că „procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept”.
Iar lucrurile nu fac altceva decât să agraveze situația, deoarece una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal.
Asemenea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlalte instituții din cadrul autorității judecătorești „în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”.
Lovituri în lanț, de la instalarea actualei puteri, la adresa sistemului judiciar
De la instalarea în funcție a Guvernului condus de Ilie Bolojan, atât Executivul, cât și „sateliții” acestuia din „societatea civilă” au administrat sistemului de justiție o serie de lovituri. Iar această acțiune pare să fie una planificată.
Cea mai dură lovitură aplicată a fost desființarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, invocând Jalonul 215 din PNRR. Iar proiectul a trecut, cu sprijinul CCR, care și-a călcat în picioare întreaga jurisprudență în această materie.
Însă lucrurile nu s-au oprit aici. „Jurnalul” a dezvăluit, săptămâna trecută, că există zece proiecte de lege depuse la Parlament de către USR, pentru modificarea legilor justiției, menite să slăbească autoritatea conducerilor legitime ale instanțelor și parchetelor, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii. Concret se dorește nu doar revenirea la practicile abuzive din timpul Binomului Coldea-Kovesi, dar și o „îmbunătățire” a acelor practici. Astfel de demersuri se pun la cale inclusiv la Guvern, unde Ilie Bolojan a înființat un comitet special care să se ocupe de modificarea acestor legi.
Această agendă este dublată de acțiunile organizațiilor #rezist, sprijinite de USR, împotriva președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a conducerii Curții de Apel București și a Consiliului Superior al Magistraturii.
La toate acestea se adaugă operațiunea acelorași ONG-uri, la care Secția pentru Procurori de la CSM pare să fi achiesat, de blocare a numirii noului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorului general adjunct, precum și a procurorilor șefi adjuncți ai DIICOT. Până acum, de CSM au trecut doar cei nominalizați pentru șefia DNA și a ocupării primei funcții în DIICOT.
Iar cea mai recentă lovitură este luarea celor 1,1 miliarde de lei din bugetele Ministerului Public și ÎCCJ, prin forțarea de către Ilie Bolojan a mâinii PSD de a opta pentru un astfel de transfer bugetar din fondurile necesare achitării obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești către asistența socială, refuzând identificarea oricărei alte surse de finanțare a deficitului pentru acest din urmă capitol bugetar.
Legea Bugetului de Stat și Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2026 au trecut de votul Parlamentului, însă nu au intrat în vigoare. Ele se află la Secretariatul General, până la împlinirea termenului până la care pot fi contestate la Curtea Constituțională. Iar Opoziția parlamentară a anunțat deja că le va ataca pe amândouă. Rămâne de văzut dacă și Înalta Curte de Casație și Justiție va sesizat CCR și, mai ales, dacă o va face, dacă judecătorii instanței de contencios constituțional vor admite drept legal acest transfer de fonduri.