Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele României, Nicușor Dan, ar putea face chiar astăzi, sau cel târziu până la sfârșitul acestei săptămâni, o propunere de candidat pentru funcția de prim-ministru, arată surse politice apropiate Palatului Cotroceni. Aceste surse susțin că liderii principalelor partide ar fi primit deja mesaje de la Palatul Cotroceni, și li s-ar fi comunicat posibilul nume ce va fi anunțat de președinte, însă nu înainte de a mai avea loc și anumite consultări informale. Iar cel mai vehiculat nume este al lui Eugen Tomac, lider al PMP, apropiat de președintele României, de USR, de o parte din PNL și chiar de cei de la PSD. Alegerea ar avea drept scop, pe de o parte, instalarea Guvernului inclusiv cu voturile USR, ceea ce ar însemna periclitarea proiectului demarat de Ilie Bolojan, și, pe de altă parte, instalarea unui Guvern, chiar și cu viață scurtă, care să rezolve PNRR și programul SAFE.\
Dacă până la finalul săptămânii trecute se aștepta ca președintele României să convoace o nouă rundă de consultări formale cu partidele parlamentare, se pare că această convocare nu va mai avea loc și că președintele și-a făcut alegerea. Ar fi vorba, de fapt, de o primă alegere menită să testeze comportamentul partidelor politice, în special al partidelor politice care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare.
Nicușor Dan ar avea o listă scurtă, ca ultimă variantă de lucru, compusă din trei nume. Este vorba despre Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor, din Guvernul Bolojan, care, deși provine din Partidul Național Liberal, nu este membru de partid, din pricina faptului că este membru suspendat al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, despre consilierul prezidențial Radu Burnete și despre liderul Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, europarlamentar PMP și consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan.
Agreat de toată lumea
Sursele mai afirmă că președintele României l-ar prefera, dintre cei trei, în primul rând pe Eugen Tomac. Iar această alegere s-ar baza pe mai multe argumente de ordin politic. În primul rând, Eugen Tomac este un apropiat al lui Nicușor Dan, pe care l-a sprijinit activ în campania electorală din anul 2024 pentru Primăria Capitalei. Apoi, Eugen Tomac, care nu este nici pe departe un tehnocrat, este liderul Partidului Mișcarea Populară, formațiune care, la alegerile europarlamentare din anul 2024, a candidat pe listă comună cu USR și cu Forța Dreptei. Iar alegerea lui Tomac ar potența planul lui Nicușor Dan de a atrage și USR în această construcție.
De asemenea, Eugen Tomac ar fi agreat inclusiv de PSD, în ciuda faptului că „botezul” politic a fost făcut de Traian Băsescu.
Potrivit CV-ului, Eugen Tomac a ocupat, în timpul guvernelor Boc, între 2009 și 2010, respectiv între 2010 și 2012, funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, instituție care a funcționat mai întâi în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și, ulterior, în subordinea Guvernului.
Între 2012 și 2013, Eugen Tomac a condus Comisia Prezidențială pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și a exercitat funcția de consilier de stat la Cancelaria Președintelui României, adică a lui Traian Băsescu.
Între 2016 și 2019, Tomac a fost deputat PMP de diaspora, iar din 2019 este europarlamentar ales pe listele Alianței USR - PMP - Forța Dreptei. În toamna anului trecut, el a fost numit consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan.
Se mizează pe faptul că, oricare ar fi deznodământul, scopul va fi atins
Din informațiile vehiculate în mediul politic, ținta lui Nicușor Dan este aceea de a trage un semnal de alarmă, având în vedere criza politică perpetuată, în prezent, de refuzul celor de la PNL de a reintra într-o coaliție majoritară, după demiterea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.
Un guvern condus de Eugen Tomac, ca primă preferință, dar, evident, există ca variante și Alexandru Nazare sau Radu Burnete, ar putea fi compus fie din miniștri tehnocrați, fie din miniștri politici. Iar susținerea politică ar putea veni atât de la PSD, care, tot pe surse, aflăm că nu ar avea nimic împotriva unei astfel de nominalizări, cât și de la UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Miza este ca și USR să susțină o asemenea soluție sau chiar să intre cu miniștri în acest viitor Executiv. Acest lucru ar conduce la ruperea planului lui Ilie Bolojan de a construi, împreună cu USR, un proiect politic care să îi pericliteze lui Nicușor Dan realegerea la Palatul Cotroceni la alegerile prezidențiale din 2030.
Varianta merge chiar pe două obiective, ambele considerate cu șanse de reușită. Dacă Eugen Tomac ar reuși să adune o majoritate parlamentară, Guvernul său ar putea fi instalat, ca să funcționeze cel puțin până în toamnă sau până în primăvara anului viitor, astfel încât să bifeze jaloanele din PNRR și proiectele din SAFE. Există însă și scenariul conform căruia nominalizarea să fie făcută chiar și în perspectiva lipsei voturilor, iar pentru a determina o reconciliere între PSD și PNL, în vederea refacerii unei coaliții majoritare, este luată în calcul varianta unei nominalizări „de etapă”, care să deschidă formal procedura de formare a Guvernului, fără ca aceasta să garanteze automat ajungerea candidatului în fața Parlamentului. În acest scenariu, dacă nu se va contura rapid o susținere parlamentară solidă, persoana desemnată ar putea depune mandatul înainte de votul de învestire.
Șanse să treacă: de la inexistente, până la 269 de voturi
Conform aritmeticii parlamentare, un astfel de guvern propus de Nicușor Dan ar putea aduna între 236 și 269 de voturi. Asta, dacă strategia și negocierile purtate de președinte în ultimele săptămâni au convins interlocutorii.
Concret, PSD, împreună cu USR, cu UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților au împreună 236 de voturi, cu trei mai multe decât necesarul pentru învestirea Guvernului. Dar având în vedere angajamentele pe care atât Anamaria Gavrilă, cât și George Becali și le-au luat după întrevederea de săptămâna trecută cu președintele României, că vor vota orice formulă de guvern propusă de Nicușor Dan, sprijinul în Parlament ar putea ajunge la 269 de voturi, aparținând Grupului Uniți pentru România și parlamentarilor neafiliați.
Conform articolului 103 alineatul 2 din Constituție, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru are la dispoziție 10 zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și asupra întregii liste a Cabinetului.
În lipsa unei majorități, este foarte probabil ca un astfel de candidat să nu mai ajungă efectiv la votul Parlamentului. Într-un asemenea scenariu, candidatul ar urma să depună mandatul, iar președintele ar trece la o a doua nominalizare.
Citește pe Antena3.ro
