Despre existența acestui proiect, „Jurnalul” a dezvăluit la finalul lunii martie a anului curent, deoarece ieșea în evidență nu doar prin modificările legislative propuse, cât mai ales prin faptul că a fost inițiat de un parlamentar ex-USR. Legea nu a mai fost susținută de niciun alt senator sau deputat din Parlamentul României și a picat, în Camera Deputaților, după ce Comisia pentru Apărare a remis Plenului un raport de respingere în care sunt invocate motive la fel de interesante pentru care proiectul nu poate fi adoptat. La dosarul proiectului, există și un aviz negativ semnat de consilierul prezidențial Ionel Oprișor, șeful Departamentului Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale.
Proiectul de lege respins de Camera Deputaților se referă la modificarea și completarea legilor de funcționare și organizare ale SRI, SIE, SPP și STS. Inițiativa, aparținând unui fost deputat USR, vizează ca numirea și demiterea directorilor acestor servicii să fie făcută de Parlament, la propunerea președintelui României sau a unei treimi din numărul senatorilor sau al deputaților. De asemenea, inițiativa propune ca SRI să nu mai poată să desfășoare activități comerciale, cu excepția celor derulate printr-o singură regie autonomă sau a unor unități medicale. Serviciile vor fi controlate parlamentar de o nouă comisie specializată, care ar putea primi acces nelimitat în sediile structurilor, dar și la toate documentele clasificate ale acestora. Comisia ar fi putut ancheta și soluționa sesizările cetățenilor cu privire la încălcarea de către servicii a drepturilor și libertăților constituționale.
Ei bine, legea în discuție a intrat la votul Camerei Deputaților pe data de 7 mai 2024, la ora 16:52, cu un raport de respingere. Dintre cei 249 de deputați prezenți, 183 au votat pentru adoptarea raportului de respingere, 36 au votat împotriva raportului de respingere, 29 de parlamentari s-au abținut de la vot, iar un deputat nu a votat, deși a fost prezent la lucrări. Astfel, pentru adoptarea raportului de respingere și împotriva proiectului de lege au votat 96 de deputați PSD, 59 de deputați PNL, 18 deputați UDMR, 12 deputați ai minorităților naționale și deputata neafiliată Anamaria Gavrilă. Împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege au votat 29 de deputați USR și 7 deputați neafiliați. S-au abținut de la vot 15 deputați AUR și 14 deputați neafiliați, iar deputatul neafiliat Andi-Gabriel Grosaru s-a abținut de la vot. Proiectul a ajuns pe masa Senatului, care este for decizional.
Comisia de Apărare se leagă de o chichiță procedurală
În raportul de respingere adoptat, cu unanimitate de voturi, chiar în ziua în care legea a ajuns la dezbatere și vot în Plenul Camerei Deputaților, Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională susține că „proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării și funcționării serviciilor de informații din România”. „Inițiativa vizează introducerea unei proceduri de numire și de demitere transparentă și unitară a directorilor tuturor serviciilor de informații independente, îmbunătățirea și eficientizarea controlului parlamentar, prin crearea unei comisii unice de control, precum și a unui corp de specialiști, denumit Consiliul de Specialitate în domeniul activității serviciilor de informații, modificarea dispozițiilor legale care permit serviciilor să desfășoare activități comerciale și să înființeze entități juridice în diverse domenii, stabilirea interdicției pentru serviciile de informații de a desfășura activități în domeniul justiției, al presei, precum și în cadrul Parlamentului”, se arată în documentul citat.
La lucrările Comisiei au participat Ioana Alexandru, de la SPP, și Angelica Lămășanu, de la STS, iar emiterea unui raport de respingere a fost justificată și motivată prin faptul că „întregul conținut al Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor se circumscrie domeniului prevăzut de articolul 73 alineat 3 litera «c» din Constituție și, ca urmare, orice intervenție legislativă asupra acestei legi trebuie să se circumscrie aceluiași obiect de reglementare și să se adopte în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Astfel, intervențiile legislative asupra Legii nr. 96/2006 nu pot fi cuprinse în același proiect cu alte soluții legislative care, prin conținutul lor normativ, se adoptă în ședințe separate, dată fiind incompatibilitatea celor două proceduri”.
CSAT nu susține adoptarea acestor reglementări
De remarcat este și faptul că același proiect de lege a fost supus avizării Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), care, prin hotărâre, a transmis un răspuns, de asemenea, negativ. În acest răspuns, printre altele, se afirmă că „inițiativa legislativă a fost supusă unei analize aprofundate, fapt care a reliefat o serie de observații ce pot cauza blocaje în activitatea SRI, SIE, STS și SPP, situație de natură să genereze riscuri și vulnerabilități la nivel național, luând în considerare contextul geopolitic actual”.
Potrivit CSAT, „se impune menținerea independenței și echilibrului instituțional ale tuturor serviciilor față de structurile politice ale statului, pentru funcționarea activităților specifice”. De asemenea, avizul mai susține că „propunerea ca numirea directorilor SPP și STS să fie atributul Parlamentului încalcă prevederile Constituției”, dar și că „STS este organul de specialitate care coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale, iar SPP este organ de stat specializat în asigurarea protecției demnitarilor români și a celor străini, pe timpul șederii lor în România, a familiilor acestora, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și a reședințelor acestora. Drept urmare, nu pot fi catalogate drept servicii de informații”.
Mai mult, în documentul citat se mai precizează că „propunerea legislativă nu cuprinde o fundamentare temeinică a modificărilor formulate și nu reflectă o documentare asupra activității serviciilor, precum și a reglementărilor privind organizarea și funcționarea unor servicii similare din alte state”. Sub semnătura consilierului prezidențial Ionel Oprișor (FOTO), șeful Departamentului Securității Naționale, CSAT subliniază: „Comunicăm faptul că nu considerăm oportună adoptarea de către Parlamentul României a acestei propuneri legislative”.
CES vorbește despre un „risc de eșec pentru misiuni”
O atitudine similară se regăsește și în avizul negativ remis de Consiliul Economic și Social (CES), care arată că „o mare parte din activitatea acestor servicii este secretizată, or, dacă se pun la dispoziție documentele clasificate tuturor persoanelor membre ale Comisiei, există un mare risc de eșec în misiunile pe care aceste servicii le realizează”.
Consiliul Legislativ vine, la rândul lui, cu un aviz negativ, în care arată că „propunerea legislativă nu poate fi promovată”.
Care sunt prevederile din lege împotriva cărora care instituțiile au făcut front comun
Proiectul în discuție se referă la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării și funcționării serviciilor de informații din România, precum și pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Actul normativ este inițiat de către deputatul neafiliat Tudor Vlad Benga, ales în Parlamentul României, în decembrie 2020, pe listele USR, la Brașov. Benga și-a dat demisia din USR în luna iunie a anului 2022.
Prima lege modificată prin acest proiect este Legea 15/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Potrivit proiectului, SRI este condus de un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat, la propunerea președintelui României, în urma audierii de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra serviciilor de informații, care va prezenta un raport în fața Plenului. Se propune ca eliberarea din funcție a directorului SRI să se facă de către Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea președintelui României sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputaților ori al senatorilor, cu avizul comisiei însărcinate să exercite controlul parlamentar asupra activității serviciilor de informații. Proiectul mai propune ca personalul operativ al SRI să nu poată desfășura activități în domeniul presei, justiției sau în cadrul Parlamentului României „Sub controlul Parlamentului, în raport cu nevoile proprii și cu respectarea strictă a prevederilor legale, în cadrul SRI pot funcționa o regie autonomă și instituții sanitare”, se mai prevede în acest act normativ.
Legea propusă vizează modificarea Legii 1/1998, privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Procedura de numire și de demitere a directorului propusă este identică cu cea de la SRI. SIE ar urma să fie autorizat să „utilizeze toate metodele specifice, să creeze și să dețină mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, protecția, evaluarea, valorificarea și stocarea datelor și informațiilor referitoare la siguranța națională”, mai prevede proiectul în discuție. De asemenea, legea mai prevede că sursele de informare, metodele și mijloacele de muncă pot face obiectul interpelărilor Comisiei de control parlamentar asupra activității serviciilor de informații.
Inițiativa vizează modificarea Legii 181/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, introducând prevederea conform căreia activitatea SPP este organizată și coordonată de CSAT și este controlată de Parlament, prin Comisia de Control a serviciilor de informații. Procedura de numire și de demitere a directorului SPP ar urma să fie identică cu cea a SRI și SIE, cu diferența că directorul SPP nu are rang de ministru, ci de secretar de stat.
De asemenea, legea vizează completarea Legii 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, în sensul că activitatea STS este controlată de Parlamentul României, prin Comisia de control parlamentar a serviciilor de informații, iar procedura de numire și de demitere a directorului STS este identică cu cea de la SPP.
Comisia parlamentară de control ar fi primit puteri sporite
Modificări interesante se doresc a fi operate și la Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Apare Comisia de Control parlamentar asupra serviciilor de informații. Aceasta ar trebui să fie o comisie comună a Camerei Deputaților și a Senatului care exercită controlul parlamentar asupra activității SRI, SIE, SPP și STS, fiind alcătuită din 9 membri aleși în ședința comună a Camerelor și condusă de un președinte și de un vicepreședinte „care au calitatea de membri ai unui partid de opoziție. Comisia va putea efectua controale la sediile serviciilor de informații și ar urma să aibă acces la toate documentele aferente desfășurării activității serviciilor de informații, inclusiv la documentele care conțin informații clasificate.
Această comisie ar urma să verifice dacă sunt respectate prevederile Constituției, drepturile și libertățile persoanelor, să examineze cazurile în care s-au semnalat încălcări ale prevederilor constituționale și să se pronunțe asupra măsurilor ce se impun pentru respectarea legalității. Comisia va analiza și cerceta, la cererea oricăreia dintre comisiile permanente pentru apărare, sesizările cetățenilor care se consideră lezați în drepturile și libertățile lor prin mijloacele de obținere privind securitatea națională. Aceeași comisie poate sesiza organele de cercetare penală, Avocatul Poporului sau orice altă instituție abilitată să ia măsuri în legătură cu activitatea serviciilor de informații, în urma sesizărilor primite de la persoane fizice sau juridice în legătură cu acestea. Comisia controlează modul de utilizare a fondurilor bănești destinate prin bugetul de stat, precum și constituirea și folosirea mijloacelor extrabugetare pentru serviciile de informații.
Un Consiliu special, care să evalueze activitatea serviciilor de informații
Pe lângă această comisie, legea mai propune înființarea unui Consiliu de specialitate, compus din trei reprezentanți în domeniul siguranței naționale, juridic și tehnologia informației, numiți de ministerele de resort. Acest consiliu va evalua activitatea serviciilor de informații sub aspectul mijloacelor utilizate și a rezultatelor obținute și va emite recomandări în vederea îmbunătățirii activității acestora.
Consiliul va formula propuneri legislative în domeniul activității serviciilor de informații și propuneri de modificare pentru legislația în vigoare din acest domeniu. De asemenea, Consiliul va investiga sesizările primite de Comisia parlamentară în legătură cu încălcarea prevederilor constituționale și a altor dispoziții legale în activitatea serviciilor de informații și să emită opinii în vederea soluționării acestor sesizări.